Bucureștiul, orașul în care 10 kilometri pot dura o oră
Traficul din București rămâne una dintre cele mai mari provocări ale vieții urbane. De ani buni, Capitala se află în topul orașelor cu cea mai mică viteză medie de deplasare din Europa. Potrivit datelor internaționale, șoferii parcurg în medie 10 kilometri în peste 30 de minute, cu o viteză de aproximativ 19 kilometri la oră în timpul zilei. În orele de vârf, cifra scade chiar sub 15 kilometri la oră.
Cauzele sunt multiple: o infrastructură rutieră încă neadaptată volumului actual de trafic, șantiere deschise în toate sectoarele, lipsa pasajelor și, desigur, creșterea constantă a numărului de autovehicule. Totuși, între sectoare se pot observa diferențe vizibile — unele au reușit să aducă îmbunătățiri semnificative, în timp ce altele încă se luptă cu aceleași blocaje cronice.
Sectorul 1 – Nordul care merge greu
Deși dispune de bulevarde largi și infrastructură relativ modernă, Sectorul 1 este sufocat de traficul generat de marile centre de birouri, zonele comerciale și șantierele private din nordul Capitalei. Viteza medie rămâne sub 20 km/h, mai ales pe arterele principale precum Bulevardul Aerogării, Piața Victoriei sau DN1, care devin veritabile coșmaruri la orele de vârf.
Sectorul 2 – O zonă de tranzit constant aglomerată
Cu artere precum Șoseaua Colentina, Ștefan cel Mare sau Pantelimon, Sectorul 2 este printre cele mai congestionate zone ale orașului. Lucrările de modernizare a rețelelor edilitare și lipsa unor alternative reale de circulație accentuează blocajele, mai ales în zona Obor.
Sectorul 3: investițiile care au schimbat dinamica traficului
În ultimii ani, Sectorul 3 s-a remarcat printr-un amplu program de investiții în infrastructura rutieră, care a transformat semnificativ modul în care se circulă în estul Capitalei. Administrația locală a finalizat mai multe lucrări strategice care leagă zonele dens populate de marile bulevarde și de principalele ieșiri din oraș, contribuind la fluidizarea traficului și la reducerea timpilor de deplasare.
Unul dintre cele mai importante obiective finalizate este Podul Nicolae Teclu, care asigură legătura între bulevardul cu același nume și Autostrada A2, oferind o rută rapidă de acces din cartierele Titan, 1 Decembrie și Theodor Pallady spre Centura Capitalei. Podul, construit peste râul Dâmbovița, a eliminat una dintre cele mai aglomerate bariere de circulație din estul Bucureștiului, scurtând considerabil timpii de traversare. De o importanță similară este Podul Proporului, care leagă sudul Sectorului 3 de Popești Leordeni și Sectorul 4. Noua construcție, asigură o traversare fluentă peste râul Dâmbovița.
Pasajul rutier IKEA – Pallady, amenajat la intersecția dintre bulevardul Theodor Pallady și drumul de acces către autostradă, a fluidizat circulația într-una dintre cele mai aglomerate zone comerciale ale sectorului, unde traficul era blocat zilnic de fluxul intens de mașini. La fel de importantă a fost și construcția pasajului Soarelui care revarsă traficul către Marea Neagră direct în Autostrada A2 și face ca primul semafor întâlnit de șoferi să fie abia în Constanța.
La acestea se adaugă modernizarea bulevardelor Iuliu Hațieganu și Drumul între Tarlale lucrări care au inclus reabilitarea carosabilului, lărgirea benzilor de circulație și îmbunătățirea semaforizării. Prin aceste investiții concrete — poduri, pasaje, supralărgiri și reabilitări de bulevarde — Primăria Sectorului 3 a reușit să transforme o zonă tradițional aglomerată într-un coridor rutier modern, bine conectat la rețeaua națională de drumuri și la marile centre comerciale din estul Capitalei.
Sectorul 4 – Între modernizări și construcții permanente
Sectorul 4 a câștigat în ultimii ani teren prin realizarea pasajelor din zona Berceni, dar aglomerația rămâne ridicată pe axele principale. Traficul este în continuă reconfigurare, însă lucrările permanente determină deseori ambuteiaje temporare.
Sectorul 5 – Străzi vechi, fluxuri noi
Aflat într-un proces de regenerare urbană, Sectorul 5 resimte presiunea unui trafic intens pe străzi proiectate pentru un alt volum de mașini. Lipsa unor legături moderne cu marile bulevarde face ca deplasările prin Rahova, Ferentari sau 13 Septembrie să fie lente și imprevizibile.
Sectorul 6 – Vestul care pulsează între două capete de autostradă
Deși beneficiază de legături directe spre A1 și Centura Capitalei, Sectorul 6 suferă din cauza densității mari de locuitori și a infrastructurii insuficiente din cartierele Militari și Drumul Taberei. Pasajele noi din zona Lujerului și Virtuții au redus parțial blocajele, însă nu le-au eliminat complet.