Majoritatea statelor UE îl recunosc pe Guaido drept președinte al Venezuelei. România tace
În lipsa unei poziții comune clare, cel puțin 19 state membre UE l-au recunoscut individual pe liderul opoziției venezuelene Juan Guaido drept președinte interimar al țării. România, care deține președinția rotativă a UE, ezită deocamdată.
Uniunea Europeană nu a reușit să ajungă la o poziție comună privind recunoașterea lui Juan Guaido, președintele Parlamentului venezuelean și liderul opoziției, drept președinte interimar al țării.
Unele state membre ale UE sunt nemulțumite de faptul că se creează un precedent privind recunoaşterea unui lider autoproclamat.
Ultimul demers în acest sens a fost blocat luni de Italia. Concret, Roma a blocat un proiect de declaraţie al UE care ar fi făcut clar faptul că recunoaşterea este o prerogativă naţională.
Între timp, majoritatea statelor UE au trecut la recunoașterea lui Guaido. Luni, 19 state făcuseră acest pas: Spania, Portugalia, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Franța, Ungaria, Austria, Finlanda, Belgia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Suedia și Croația.
Acestea au semnat o declarație comună și au semnalat, individual, recunoașterea lui Guaido drept președinte interimar.
Printre statele care nu au făcut pasul recunoașterii lui Guaido, în afară de Italia, se mai numără Grecia sau Irlanda. Toate aceste trei state au exprimat dubii cu privire la susținerea unui politician care nu a fost ales de populație.
România așteaptă consens UE și analiza MAE
Nici România nu a anunțat recunoașterea lui Guaido. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat săptămâna trecută că evenimentele din Venezuela sunt urmărite cu mare atenţie şi îngrijorare, exprimându-şi convingerea în necesitatea discuţiilor dintre opoziţie şi majoritate în vederea organizării de alegeri libere şi corecte.
Luni, președintele Senatului li co-liderul coaliției PSD-ALDE vorbea despre o analiză la nivelul MAE.
"Am văzut că la nivelul Uniunii Europene sigur se ia atitudine, e o problemă foarte serioasă care nu trebuie neglijată şi prin implicaţiile politice, dar şi prin cele economice. Sunt convins că la nivelul preşedinţiei acest subiect se va adopta şi eu vreau ca la nivelul Uniunii Europene România să se înscrie într-un consens care se crează. Sper să se creeze un consens pe care să-l putem elabora, la care România să aibe o contribuţie şi să reprezentăm o voce unitară pe acest subiect", a declarat preşedintele Senatului luni în Parlament, potrivit Mediafax.
Conform acestuia, "Guvernul poate să-şi formuleze un punct de vedere care să fie prezentat în cadrul preşedinţiei şi sigur, în momentul în care acest subiect devine un subiect de discuţie la nivel de preşedinţie".
De asemenea, acesta a adăugat faptul că este nevoie de o analiză a Ministerului de Externe pe acest subiect, motivând că Guvernul preşăteşte tratatele şi poziţiile la nivel internaţional.
"Constituţia, cu toate că la noi există diverse interpretări, cred că ne dă o direcţie foarte clară cum trebuie acţionat. Guvernul este cel care negociază, pregăteşte tratatele, poziţiile internaţionale şi ca atare în primul rând este nevoie de analiza Ministerului de Externe pe astfel de subiecte, care este supusă apoi Guvernului", a adăugat acesta.
Furia Rusiei
Kremlinul a denunţat luni un ”amestec” al europenilor, după gestul făcut de cele mai multe capitale UE.
”Noi percepem tentativele de legitimare a uzurpării puterii ca pe o ingerinţă directă şi indirectă în afacerile interne ale Venezuelei”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
”Asta nu favorizează în niciun caz rezolvarea paşnică, eficientă şi viabilă a crizei cu care se confruntă Venezuela”, a apreciat el, adăugând că ”orice soluţie” trebuie ”să fie găsită doar de venezueleni”.