MENIU

Fostul director al SRI, Costin Georgescu, dezvăluiri despre Revoluţia din 1989 şi implicarea Rusiei

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii Costin Georgescu este de părere că dosarul revoluţiei trebuie redeschis. Acesta a dezvăluit, în direct la Realitatea TV, implicarea Rusiei în deciziile care au fost luate la Bucureşti, în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii a explicat cum erau pregătite Rusia şi Ungaria să trimită trupe pe teritoriul României, în decembrie 1989.

"Cred eu că va trebui redeschis şi dosarul Revoluţiei. Multe elem pe care le regăsim în mineriada din 13-15 iunie se găsesc şi la Revoluţie. Când trupele sovietice se regăseau pe Prut, când uUngaria s-a oferit prin ministrul de externe să trimită trupe în Transilvania şi să le trimită în zona centrală ca să lupte împotr teroriştilor, când în ţară se găseau peste 2000 de agenţi sovietici veniţi special ca în clipa când trupele sovietice ar fi traversat Prutul să ocupe toate sistemele de comunicaţii din ţară. Două persoane, generalul Guşă de la armată şi generalul Iulian Vlad s-au opus şi au spus că rezolvăm cu forţe proprii", a spus Georgescu.

Acela a fost momentul în care statele occidentale au fost de acord cu decizia autorităţilor de la noi, iar acest lucru l-a împiedicat pe Gorbaciov să-şi continue planul. Costin Georgescu a dezvăluit ce s-a întâmplat imediat după decizia celor doi conducători din armată.

Generalul Vlad a fost chemat de catre generalul Militaru, fost agent GRU, pus ministrul apărării de preşedintele Iliescu i-a chemat la o şedinţă pe el şi 4 adjuncţi. S-a dus, în curte era maşina Ambasadei Sovietice cu steagul pe ea. Vlad a urcat sus la etaj. Între timp, în curtea MAPN apăreau pe rând cei patru adjuncţi, pe măsură ce intrau erau arestaţi. Domnia sa a fost arestat în biroul generalului Militaru, de faţă fiind ambasadorul sovietic şi încă 2 personalităţi.

Generalul Iulian Vlad a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru implicare în reprimarea manifestaţiilor de la Timişoara şi Bucureşti. A executat doar patru ani, la Jilava, până în 31 decembrie 1993. Generalul Ştefan Guşă a fost învinuit în dosarul revoluţiei, însă procesul său nu a mai avut loc, deoarece a murit în martie 1994.