MENIU

Audieri în dosarul BELINA: Martorii nu își recunosc implicarea în transferul insulei din proprietatea statului

Dosarul Belina a revenit, marți, pe masa instanței de la Tribunalul București, după o perioadă în care procesele au fost suspendate din cauza stării de urgență. Trei martori au fost audiați de judecătorul Bogdan Alexandru Dari, toți aducându-și parțial aminte de cum au decurs lucrurile în perioada în care insula Belina și brațul Pavel au fost transferate de la stat, la firma TelDrum, apropiată lui Liviu Dragnea.

Două angajate din Ministerul Mediului și fostul șef al Apelor Române au dat declarații timp de trei ore cu privire la modul de promovare a două hotărâri de Guvern, respectiv cea vizând reclasificarea codurilor insulei Belina și a brațului Pavel și transferul celor două imobile în administrarea Consiliului Județean Teleorman via TelDrum.

David Raluca a fost primul martor audiat. Lucrează în Ministerul Mediului din 2010, fiind consilier. Ea a spus că HG a fost inițiată de către Ministrul Dezvoltării. În anul 2013 se ocupa de promovarea actelor normative inițiate de minister. "Acest proiect nu a fost avizat de mine. Nu am avut atribuții în promovarea și avizarea lui. Acesta a urmat în procedura avizării externe". Întrebată de procuror dacă își amintește de un proiect privind modificarea codului de clasare a celor două imobile de la Belina, martorul a răspuns: Da. "Am dat o declarație la DNA. A fost un proiect de act normativ care viza schimbarea codului de clasificare, descriere tehnică și alte date tehnice. A urmat procedura firească. S-au luat avizele și s-a promovat proiectul. În cazul HG 858, consider că Ministrul Dezvoltării, care coordona activitatea administrativă, putea avea competențe în sensul de a fi informat. Nu avea drept de avizare. O cunosc pe Ionela (inculpata în dosar). DNA mi-a adus la cunoștință că am transmis un mail către Ionela, însă nu îmi amintesc. Pentru celeritate se poate transmite un proiect pe mail. Este și această uzanță pentru a scurta timpul în care ar ajunge la analiza. Proiectul, după observații, se duce la SGG, care gestionează întreaga procedură de adoptare. Nu îmi aduc aminte să mă fi deplasat la Ministerul Finanțelor pentru a solicita urgentarea procedurii de avizare. Nu îmi explic de ce documentele trimise pe mail se numeau HG Teleorman”, a povestit Raluca David. Întrebată, din nou, dacă a fost la Ministerul Finanțelor sa o roage pe doamna care se ocupa de proiect sa manifeste celeritate, martora i-a răspuns judecătorului: ”Domnul meu, nu îmi amintesc”.
Martorul Monalisa Baldovin a spus, de asemenea, că nu a avut implicare în acest transfer, deși în dosar apar corespondențe care atestă contrariul. "Nu am avut nicio treabă cu proiectul. Eram la relația cu Parlamentul atunci. Poate ca am scanat ceva, ca punct de contact, nu știu cum am primit hărțile funciare pe mail la vremea respectivă”, a declarat Monalisa Baldovin.
Martorul Vasile Pintilie, fostul șef al Apelor Române, a spus, de asemenea, cum au stat lucrurile în viziunea sa. "Am dat o declarație privind transferul insulei Belina. Am fost director general al Apelor Romane și președintele consiliului de conducere. În perioada respectivă am primit solicitarea de la Consiliul Județean Teleorman de a ne pronunța printr-un accept ca această insulă sa devină un parc de agrement cu fonduri europene. Am primit de la Administratia bazinală Argeș - Vedea un referat cu răspunsul afirmativ, ca noi, consiliul de conducere, să putem da accept pentru transfer, cel care urma să se pronunțe în final fiind Ministerul Mediului. Și ne-am pronunțat. S-a ajuns la acea hotărâre de guvern. A existat o corespondență între noi și Consiliul Județean, nu îmi mai amintesc. Era doar un accept consultativ". Întrebat care este procedura dacă se cer modificări de coduri, martorul a răspuns că ministrul întocmește astfel de acte. Referitor la schimbarea codurilor de clasificare în cazul Belina, Pintilie nu își amintește. Avocatul Flavia Teodosiu îi amintește că a semnat actele și îl întreabă: considerați că proiectul îndeplinea condițiile legale, acesta spune ca nu își amintește, dar dacă a semnat la vremea respectivă sigur le îndeplinea. Nu consideră ca Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării pe atunci, a făcut presiuni asupra lui. ”O cunosc pe doamna Shhaideh, pe doamna ministru. Nu a pus vreodată presiune pe mine. Nu pot oferi detalii cu privire la schimbarea codurilor de administrare. Eu cunosc zona din hărți, adr nu am ajuns niciodată acolo”, a spus Vasile Pintilie.
Audierile vor continua în acest dosar pe 28 iulie, ora 11.00, atunci când sunt citați alți martori, printre care fostul vicepremier Vasile Dâncu și reprezentanți ai firmei TelDrum.

Legăturile lui Dragnea cu cea mai profitabilă afacere inventată în Teleorman

Reamintim că procurorii DNA susţin că, în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal firmei Tel Drum.

DNA îi acuză pe doi foşti miniştri - Sevil Shhaideh și Rovana Plumb că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman și apoi la TelDrum.

Și, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, mijloacele de probă administrate în prezentul dosar au relevat o legătură apropiată între S.C. TEL DRUM S.A. şi numitul LIVIU DRAGNEA, a cărui prezenţă în repetate rânduri, pe Insula Belina, închiriată de S.C. TEL DRUM, a fost dovedită. ”Acesta nu a fost prezent singur, ci, în general era însoţit de apropiaţi din anturajul politic, după cum rezultă din declaraţiile martorilor Vasile Dâncu, Victor Viorel Ponta, Sorin Grindeanu, care au dat curs invitaţiei formulate personal de către numitul LIVIU DRAGNEA, sau de persoane rămase neidentificate, care îl însoţeau pe insulă, aşa cum reiese din declaraţia martorului Constantin Apăvăloaie şi înscrisurile denumite foi de zbor, care atestă numărul de persoane însoţitoare. Rezultă astfel că numitul LIVIU DRAGNEA îşi invita personal apropiaţii pentru partide de pescuit sau doar pentru a se relaxa împreună într-un cadru natural, beneficiind de toate îmbunătăţirile aduse locurilor prin construcţii şi amenajări ilegale. Prin urmare, relaţia apropiată cu S.C. TEL DRUM S.A. este demonstrată tocmai de faptul că fără a fi titularul unui contract de închiriere a imobilului insula Belina, numitul LIVIU DRAGNEA îşi permitea să facă invitaţii, să descindă într-un cadru restrâns cu prieteni apropiaţi pentru activităţi recreative, să folosească bunurile mobile şi imobile din areal, comportându-se cel puţin ca un adevărat posesor. Nu în ultimul rând, arătăm că o parte din deplasările efectuate de către numitul LIVIU DRAGNEA pe Insula Belina s-au realizat cu elicopterul, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 20.10.2017, iar în anul 2016, pe insulă, s-a realizat un heliport, funcţional, dar neautorizat de către organele abilitate. Din declaraţia de martor a numitului Constantin Apăvăloaie, pilotul de la S.C. Cobrex Trans S.R.L., firma deţinătoare a elicopterului cu care se realizau zborurile, rezultă că heliportul a fost realizat după ce martorul şi-a făcut cunoscută intenţia, în faţa aghiotantului numitului LIVIU DRAGNEA, de a nu mai ateriza în zona Belina din cauza terenului accidentat şi plin de bălării. Din cele expuse, reiese încă o dată faptul că numitul LIVIU DRAGNEA se comporta cel puţin ca un adevărat posesor al imobilelor, din moment ce el era principalul beneficiar al zborurilor cu elicopterul în zona insulei Belina, iar apariţia heliportului vine practic să deservească descinderilor sale în zonă”.

Mai multe articole despre:
belina dosar dragnea