MENIU

Teroriștii sinucigași din ISIS. Ce îi motivează să se arunce în aer

În ultimii ani, multe dintre atacurile teroriste au avut ca actori principali teroriştii kamikaze din ISIS. Motivul pentru care atacurile sinucigase sunt la mare cautare printre militantii Statului Islamic este oportunitatea de a fi cunoscuti drept "martiri ai lui Alah". Spre deosebire de cei ucisi pe campul de lupta, sinucigasii se bucura de notorietate si ofera gruparii teroriste un avantaj tactic considerabil, preciuează studiile intenaţionale citate de Foreign Policy şi alte agenţii internaţionale. Sursa fundamentalismului islamic nu e reprezentata de Coranul, Sharia sau alte precepte ale religiei musulmane, ci de dezvoltarea anacronica a tarilor musulmane in vederea afirmarii economice si politice a Occidentului crestin.

Dintre toate metodele teroriste, metoda kamikaze - sinuciderea cu scopul omorarii cator mai multor persoane - este una pe cat de cruda pe atat de neinteles.


Robert A. Pape investigheaza, pentru a Foreign Policy, resorturile interne ale teroristului sinucigas.

Specialistul in stiinte politice si relatii internationale porneste de la premisa ca, in pofida eforturilor sustinute de a eradica terorismul islamic, dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, Statele Unite ale Americii sunt mai expuse amenintarilor cu atentate decat in urma cu un deceniu, scrie ziare.com.

Sintagma operatiuni de martiraj (martyrdom operations) pune accentul pe motivatia atentatorilor, generand conexiuni cu notiunea de razboi sfant, in timp ce termenul de operatiuni sinucigase (suicide operations) muta accentul pe rolul organizatiei in producerea actului terorist, avand o conotatie militara.

Mult mai adecvat este termenul de atentat sinucigas, definit drept o operatiune terorista al carei succes este conditionat de moartea planificata prin vointa proprie a sinucigasului. Finalitatea acestuia este conditionata de moartea teroristului care stie ca, daca nu se sinucide, operatiunea nu poate fi incununata de succes.

O asemenea forma de actiune se diferentiaza de majoritatea actelor teroriste in care autorii sunt constienti ca pot muri, dar a caror reusita nu solicita, in mod necesar, decesul teroristilor. Chiar daca sansele de supravietuire sunt uneori minime, cei mai multi nu isi cauta deliberat sfarsitul. De asemenea, Ariel Merari, cercetator al acestui fenomen, sublinia ca pentru o corecta caracterizare a terorismului sinucigas este necesar sa se stabileasca exact voluntariatul individului in comiterea atentatului – au fost identificate cazuri in care atentatorii sinucigasi au fost indusi in eroare de catre cei care i-au instruit, spunandu-li-se ca vor supravietui comiterii atacului.

 Ce scrie în cel mai recent manual ISIS

ISIS îi învață pe aspiranții la jihad din Occident cum să evite să fie identificați de forțele de securitate în timp ce își pun la cale atacurile, în cel mai recent publicat manual al grupării teroriste.
 

Instrucțiunile merg până la renunțarea la bărbi, purtarea de haine în stil occidental și chiar de cruciulițe creștine la gât, potrivit Agerpres.

Manualul are 58 de pagini și poartă titlul 'Ghid de siguranță și securitate pentru mujahedinul lup singuratic'.

”Nu este nicio îndoială că astăzi, în epoca lupilor singuratici, frații din Occident trebuie să știe unele lucruri importante despre siguranță pentru a-și asigura succesul operațiunilor. Noi credem că mulți frați nevorbitori de arabă îl vor considera interesant și îl pot aplica în operațiunile lor binecuvântate.

Dacă puteți evita să purtați barbă, qamis (tunică), să folosiți miswak (periuță de dinți tradițională) și să aveți o carte de dhikr (rugăciune musulmană) la voi, este mai bine. Vă este permis să purtați lănțișoare cu crucea creștină. Așa cum știți, creștini sau chiar occidentali atei cu trecut creștin poartă cruciulițe la gât. Însă nu purtați cruciuliță dacă aveți nume musulman pe pașaport, pentru că poate părea ciudat”, scrie în ghid.

Acesta mai include recomandări despre unde pot fi ascunse pașapoarte false și despre folosirea cluburilor de noapte cu muzică asurzitoare, considerate cele mai bune locuri pentru ”a discuta în secret detaliile unei operațiuni”.