Provocările summitului NATO dedicat crizei de la frontiera turco-siriană
Reprezentanţi ai tuturor celor 28 de state membre NATO vor participa, astăzi, la o reuniune de urgenţă a Organizaţiei Atlanticului de Nord dedicată campaniei începute de Turcia împotriva Statului ISlamic (SI) şi a militanţilor kurzi.
Summit-ul de la Bruxelles are loc la cererea Turciei, care s-a implicat de curând în conflictul sirian. După ce s-a abţinut vreme îndelungată să intervină, Ankara a lansat raiduri împotriva SI în Siria şi împotriva gherilelor PKK ale kurzilor din nordul Irakului, relatează BBC.
Loviturile aeriene ale Turciei au fost iniţiate în urma unui val de atacuri declanşate de militanţi pe teritoriul Turciei.
Conform statutului NATO, o ţară membră poate cere organizarea unui summit dacă integritatea sa teritorială sau securitatea sa naţională sunt ameninţate. Este doar a cincea oară în istoria Alianţei Nord-Atlantice când un stat membru, în acest caz Turcia, a cerut organizarea unei asemenea întâlniri la vârf.
Oficiali de la Washington au afirmat că Statele Unite şi Turcia lucrează împreună la un plan militar de înlăturare a grupărilor Statului Islamic din nordul Siriei. Se presupune că "o zonă liberă de Statul Islamic" ar asigura mai multă stabilitate de-a lungul frontierei turco-siriene.
Un astfel de acord ar creşte semnificativ şi impactul "războiului aerian" al SUA în nordul Siriei. Săptămâna trecută, Turcia a permis Washington-ului să foloseaswcă baza sa aeriană de la Incirlik în scopul lansării de lovituri aeriene împotriva Statului Islamic.
Operaţiunile militare ale Ankarei în Siria au creat tensiuni între Turcia şi miliţiile kurde care luptă împotriva SI în nordul Siriei. Luni, acestea au anunţat că tancuri turce le-au bombardat poziţiile din apropierea oraşului sirian Kobane.
Mult-aşteptata implicare a Turciei în coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic, prin misiuni de luptă şi punerea bazelor sale aeriene vitale la dispoziţiea avioanelor de luptă americane a fost descrisă în mediile militare occidentale ca un posibil "game changer".
Dar, dacă Guvernul de la Ankara continuă să nu facă diferenţa între Statul Islamic şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), poziţie reiterată, luni, de către ministrul de Externe Mevlut Cavusoglu, atunci recentele acţiuni ale Turciei pun restul Coaliţiei şi Statele Unite, în special, în faţa unei "dileme."
Vreme de mai bine de un an, rebelii kurzi au reprezentat, pentru Washington, cea mai bună soluţie pentru a combate Statul Islamic în fieful propriu din Siria.
Însă Turcia nu are niciun interes să promoveze un succes al kurzilor de-a lungul graniţei sale sudice, din moment ce Ankara nu şi-a "rezolvat conturile" cu PKK iar conflictul armat cu aceştia ameninţă să explodeze din nou.