Poziţie inedită în rândul aliaţilor din NATO. Țara europenă care merge alături de SUA ca să apere Strâmtoarea Ormuz
În timp ce marile puteri europene fac front comun împotriva implicării militare în Golful Persic, micul stat baltic Estonia adoptă o poziție care surprinde cancelariile occidentale. Ministrul de externe de la Tallinn, Margus Tsahkna, a anunțat că țara sa este deschisă discuțiilor pentru a sprijini misiunea SUA de protejare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, dacă Washingtonul va înainta o cerere oficială.
Un contrast izbitor între aliații NATO
Poziția Estoniei este cu atât mai neașteptată cu cât vine într-un moment de respingere cvasi-generală a solicitărilor venite de la Casa Albă. În timp ce vecina sa, Letonia, a exclus categoric orice participare, greii Alianței — Germania, Franța și Regatul Unit — alături de Polonia, au refuzat deja apelul președintelui Donald Trump.
Această reticență a provocat furia liderului american, care a avertizat cu „consecințe grave pentru viitorul NATO”. Trump i-a criticat dur pe aliații europeni pentru „lipsa de entuziasm”, reamintindu-le deceniile în care SUA le-a asigurat protecția: „Vă protejăm de 40 de ani, iar acum nu doriți să vă implicați în ceva minor”, a punctat președintele la Casa Albă.
Miza din Ormuz: Petrol, gaze și amenințări de război
Urgența securizării zonei a crescut exponențial pe fondul atacurilor aeriene americano-israeliene asupra Iranului. Drept represalii, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a amenințat că va lovi orice navă care are legături cu SUA, Israel sau statele lor partenere.
Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct fierbinte pe hartă, ci „artera vitală” a economiei globale:
20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) tranzitează această cale navigabilă îngustă.
Escortarea militară este considerată o „opțiune riscantă” pe care SUA ezită să o asume singură, căutând legitimitate printr-o coaliție internațională.
Rămâne incert modul concret în care țara ar putea contribui la o misiune navală de asemenea amploare
Deși voința politică există, rămâne incert modul concret în care Estonia ar putea contribui la o misiune navală de asemenea amploare. Cu o flotă limitată, contribuția estonă ar putea fi mai degrabă simbolică sau ar putea consta în echipe de protecție la bordul navelor, însă semnalul diplomatic este clar: Tallinnul alege să rămână cel mai fidel aliat al Washingtonului, chiar și în momente de ruptură profundă între SUA și restul Europei.