MENIU

Dan Dungaciu: Câte divizii are România în Republica Moldova?

Vi-l puteţi imagina pe Preşedintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt preşedinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016.

Mai mult, curiozitatea preşedintelui german a fost consemnată şi în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul preşedintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat şi în comunicatul final.

De unde această curiozitate? Ce informaţii primise anterior Preşedinţia germană? Ce ştie preşedintele Germaniei şi nu ştim noi? Şi de ce acum, când, în contextul crizei profunde şi generalizate a unei republici cvasieşuate, chestiunea reunificării se pune în alţi termeni? Şi, aparent, inevitabil. Dar să o luăm cu începutul.

Când fanfarele tac. O criză mai mare decât criza

Astăzi, nu mai există vizite oficiale la Chişinău, fanfarele au tăcut, iar steagurile europene fluturate ostentativ din 2009 încoace au fost înlăturate. În locul lor a rămas realitatea nudă, hâdă şi, pentru unii, neverosimilă. Şi totuşi, e adevărat.

Republica Moldova se află în pragul falimentului. Cu un miliard furat şi sistemul bancar demantelat (80% se află sub supravegherea băncii naţionale), cu salariile neplătite în luna decembrie, fără Acord cu Fondul Internaţional şi incapabilă să se împrumute de pe pieţele externe, cu toate ajutoarele europene blocate în lipsa acestui Acord, fără perspectiva unor investiţii şi confruntată cu o criză fără precedent a remiterilor din străinătate (Rusia nu mai e capabilă să absoarbă forţă de muncă, iar cei plecaţi în Occident se stabilesc acolo) – cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului au ajuns astăzi să fie, după ce au plecat cam de la acelaşi start în 1989, de cinci-şase ori mai săraci decât cetăţenii de pe malul drept, adică România, în cifre comparative. Preţul pentru decizii (geo)politice eronate sau, dacă vreţi, pentru nereunificarea cu România.

Citeşte continuarea pe adevarul.ro.

Mai multe articole despre:
dan dungaciu Joachim Gauck criza moldova