ROBOR la 3 luni, de neoprit. A ajuns la 8,11%. Ce variante au românii cu credite în lei
Pentru că indicele ROBOR pare să fie de neoprit. A ajuns la 8,11%. Românii cu credite văd cu li se dublează datoriile către bănci, iar una dintre soluțiile avansate de mulți analiști financiari fiind trecerea către indicele IRCC.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 8,11% pe an, de la 8,05% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,23% pe an, de la 8,17% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,34% pe an, de la 8,27% pe an, miercuri.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
IRCC versus ROBOR. Avantaje și dezavantaje
Din cauza modului de calcul al acestor indici: ROBOR este o medie a dobânzilor interbancare (dobânzile cu care băncile se împrumută între ele) calculată în funcție de cotațiile din piață interbancară, rezultate în urmă cererilor și ofertelor, pe când IRCC se calculează pe baza tranzacțiilor efective rezultate în urmă cotațiilor.
Pe înțelesul tuturor: ROBOR reprezintă dobânda cerută de o banca pentru un credit, pe când IRCC este dobânda plătită efectiv de altă banca pentru respectivul împrumut, în urmă negocierilor.
Și cum, că în orice piață, ceri mai mult decât ești dispus să vinzi, ROBOR a fost și va fi întotdeauna mai mare decât IRCC. (vezi graficul din fotografie)
Din această perspectiva, IRCC este un indicator mai corect pentru dețînătorii de credite decât ROBOR.
IRCC mai are un avantaj față de ROBOR: este mai stabil, pentru că reprezintă o medie a dobânzilor de pe perioada unui trimestru, pe când ROBOR se aplică la o medie zilnică a dobânzilor. Iar în respectivă zi (ultima sau prima a unui trimestru, în funcție de cum aplică indicele ROBOR fiecare banca) dobânzile pot fi mai mari decât în zilele anterioare sau decât media.
Tocmai de aceea a fost adoptată OUG 19/2019 prin care s-a introdus IRCC, tot într-un context de creștere a ROBOR.
OUG 19 are însă o problema, sesizată în special de către Banca Națională a României (BNR), dar care nu a fost corectată, de-a lungul ultimilor 3 ani: IRCC se aplică la un nivel valabil pentru dobânzile din urmă cu două trimestre, ceea ce face că acesta să nu fie reprezentativ pentru nivelul actual al dobânzilor. Implicit, nu ajută banca națională când modifică dobânda de referință, pentru că această nu influențează dobânzile la credite noi, care au obligatoriu un indice IRCC din urmă cu două trimestre.