VIDEO | Povestea tulburătoare a ciclistului care a șocat lumea: a învins moartea, deși și-a pierdut mâinile, un ochi și un picior: "Bomba care aproape m-a ucis a fost un dar al vieții!"
Povestea lui Juan Jose Florian a început departe, în Columbia. A crescut într-o familie care-și câștiga existența cultivând papaya, avocado și portocale. Acolo, noaptea, viața se schimba radical! Nimic din ce se întâmpla la lumina zilei nu mai era posibil odată cu lăsarea întunericului. În beznă, regiunea devenea cuibul traficanților de arme.
Cei care îndrăzneau să nu se supună interdicțiilor impuse erau luați pe sus, legați și, dacă tot nu cedau strada, erau executați. Potecile din pădurea columbiană se umpleau de la o zi la alta de cadavre ale rebelilor.
Fără drumuri deschise și fără televizoare, doi factori care ar fi condus, într-un fel sau altul, la civilizație, copiii nu aveau prea multe opțiuni de a intra în contact cu lumea. În timp ce ceilalți tineri urmăreau echipa de fotbal locală, Juan Jose Florian şi Miller, fratele său mai mare, visau să devină soldați. Erau vrăjiți de luminile tirurilor de foc pe care le urmăreau cu sufletul la gură târziu în noapte.
„Când Armata era în zonă, noi, copii fiind, puteam să stăm afară și să ne jucăm. Eram protejați de forțele de gherilă care ar fi făcut tot posibilul să ne recruteze”, a povestit Juan Jose Florian, pentru BBC.
Mai târziu, când Miller a împlinit 23 de ani, s-a dus în orașul vecin și și-a prezentat documentele la punctul de control. Acolo, i-au spus că depășise cu mult termenul de recrutare. Dar l-au acceptat în serviciul militar.
Câteva săptămâni mai târziu, soldații de gherilă au făcut o vizită mamei băieților și i-au spus că era datoare să-l trimită pe fiul cel mic să se alăture forțelor.
„Mama a încercat să se lupte cu ei, i-a implorat să mă lase în pace, dar nu a fost chip. Până la urmă, m-a binecuvântat și mi-a dat drumul”, povestește Florian.
În anul 1998, Juan Jose Florian s-a trezit în mijlocul unui conflict în urma căruia au murit peste 260.000 de oameni. În tabăra rivală era chiar fratele său, Miller. Juan Jose Florian avea 16 ani, iar Miller – 23.
„Ore în șir, am trăit o presiune psihică de neimaginat! Principiile cu care ne îndoctrinau erau radical diferite de cele pe care ni le insuflase mama. Nu era zi în care să nu mă gândesc să evadez. Îmi făceam planuri, cercetam zona, ascultam cu atenție tot ce se întâmpla în jur. Și în fiecare zi am văzut cum dezertorii erau împușcați„, a mai spus tânărul.
Dar a rezistat și a supraviețuit îndoctrinării. După un an de gherilă, a prins și șansa de a evada. Batalionul din care făcea parte a fost trimis într-o misiune de distrugere a unei unități de poliție. Dar au ripostat. Au fost descoperiți și au fost nevoiți să se ascundă.
Dar a rezistat și a supraviețuit îndoctrinării. După un an de gherilă, a prins și șansa de a evada. Batalionul din care făcea parte a fost trimis într-o misiune de distrugere a unei unități de poliție. Dar au ripostat. Au fost descoperiți și au fost nevoiți să se ascundă.
Ce a urmat depășește orice scenariu de film! Citește continuarea fabuloasa pe Realitateasportiva.net.