Vecinii au ajuns să râdă de noi. Ce scrie presa din Bulgaria și Ungaria despre gestionarea economiei de către tandemul Nicușor-Bolojan
România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan a ajuns subiect de discuție în presa din țările vecine.
După ce presa maghiară a ironizat țara pentru planurile sale de a deveni un „gigant militar” controlat de americani, acum și Bulgaria își exprimă îngrijorarea. Vecinii noștri de la sud, care urmează să adopte moneda euro de la 1 ianuarie 2026, avertizează că nu vor să ajungă în situația României, unde datoria publică crește alarmant, iar o criză financiară pare iminentă.
Bulgaria: prevenirea unei spirale negative
Presiunea asupra Bulgariei vine și din interiorul țării, unde economiștii avertizează asupra unei „spirale negative” a cheltuielilor guvernamentale. Într-o analiză publicată de dnevig.bg, economistul Nikola Iankov a subliniat: „Intrăm într-o spirală negativă: cheltuieli guvernamentale mai mari – impozite mai mari – creștere economică mai mică – venituri mai mici – deficite mai mari – impozite mai mari etc. Și ar trebui făcut exact opusul.”
Iankov recomandă limitarea cheltuielilor și consolidarea bugetului pentru a evita scenariul României, unde datoria va depăși 60% din PIB în 2026. Creșterea nominală ridicată a economiei bulgare oferă un context favorabil pentru gestionarea responsabilă a finanțelor. Prognoza macroeconomică indică un PIB de aproape 221 de miliarde de leva pentru 2025, comparativ cu bugetul inițial de 215 miliarde de leva.Dar există și metoda prin care această „spirală negativă” poate fi „anihilată” – o limitare a creșterii cheltuielilor și, totodată, o consolidare a bugetului. România, spune Nikola Iankov, a făcut exact ce nu trebuie și se va confrunta cu o criză bugetară. „Toate acestea oferă guvernului (n.red. – bulgar) o sarcină foarte clară – de a limita creșterea cheltuielilor și de a consolida bugetul într-un mod gestionabil, astfel încât să nu ajungem în scenariul din România, când datoria explodează (va depăși pragul de 60% din PIB în 2026) și va apărea o adevărată criză bugetară.”
Avioane la numai 1 euro, dar cu TVA de 21 de milioane. MApN a parafat achiziția a 18 aeronave F-16
Presa maghiară ironizează planurile României
Publicația Mandiner.hu a dedicat un articol sarcastic planurilor României de a-și dezvolta propria industrie militară. „Bucureștiul visează din nou la lucruri mărețe, vrea să devină un gigant militar pe continent”, notează jurnaliștii maghiari, adăugând că „independența începe cu șuruburi importate”.
Mandiner critică declarațiile directorului fabricii Carfil din Brașov, care a anunțat intenția de a produce o dronă românească. Conform publicației, autonomia românească se traduce, în realitate, prin „antrenamente cu instructori americani și componente occidentale”. „Dronele fabricate în fabrica din Brașov au fost solicitate să aibă senzori mai buni, dispozitive speciale și sisteme antibruiaj din cauza cerințelor câmpului de luptă – ceea ce nu este, ca să spunem așa, un semn de inovație independentă”, subliniază Mandiner.
Proiectul reindustrializării României și fabrica Rheinmetall
Articolul face referire la interviul ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, pentru Politico, după semnarea contractului cu Rheinmetall pentru o fabrică de pulberi. „Guvernul român încearcă să-și vândă propriul vis de reindustrializare la Bruxelles. Pionierul boom-ului industrial al României, pe lângă uzina de la Brașov, este un proiect comun cu Rheinmetall, o fabrică de pulberi, finanțat parțial cu bani UE. Potrivit lui Moșteanu, „capacitatea de producție a României în domeniul Apărării nu este modernă, dar este un bun punct de plecare”, iar țara este pregătită să găzduiască noi uzine. Conducerea românească încearcă să vândă toate acestea sub steagul autonomiei și independenței, în timp ce americanii dictează totul, de la planuri până la educație”, a scris publicația maghiară.
Mandiner.hu transmite că, în pofida ambițiilor României, realitatea pare mai degrabă simbolică decât efectivă, iar „visul de a deveni un gigant militar” este însoțit de dependență de tehnologie și know-how străin.