TAXELE DIN FARFURIE! Cum am ajuns să plătim cea mai scumpă mâncare din UE

Ieftin şi prost! Aşa se hrănesc românii. Se uită după preţ când merg în hipermarketuri şi închid ochii la calitatea mâncării. O fac din sărăcie, nu că nu şi-ar dori dori să mânânce lucruri de calitate.

 Dacă pentru români, hrana proastă se decontează în starea de sănătate, pentru producători e o adevărată bucurie. Producţia de hrană “fără etichetă”, în genul parizerului, este cea mai ieftină posibilă. Fac câştiguri fabuloase din diferenţa între preţul de producţie şi cel de raft.

 Iar statul, care ar trebui să ne protejeze interesele, să impună standarde de calitate care să elimine “gunoiul alimentar”, asistă pasiv şi interesat la acest fenomen.

 Motivele ţin de fondurile grase care îi revin de pe urma retailului alimentar. Potrivit Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare. 

 Cum tot mai multor români nu le-a mai rămas decât farfuria să-şi trateze frustrările economice, pentru a trăi senzaţia de confort şi prosperitate, statul ne taxează ca pe occidentali, ba chiar mai mult.

 Taxele plătite în preţul unui kilogram de roşii, de exemplu, sunt printre cele mai mari din Europa. Mai exact, potrivit datelor Eurostat, ne aflăm pe locul II în UE la capitolul biruri pe alimente.

 Ca să înţelegeţi mai bine, în timp ce noi plătim 24 % TVA la carne, lactate etc., nemţii plătesc numai 7%, italienii şi spaniolii 4%, polonezii 5%, iar olandezii 6%. Pe ansamblu, nu mai puţin de 15 state din UE au cote reduse de TVA pentru alimente. Până şi Ungaria, ţara care a impus cota record de TVA de 27% în economie, pentru hrană nu şi-a permit o taxă pe valoarea adăugată mai mare de 18% (cereale şi lactate).

 Gândiţi-vă, astfel, cum ar fi să vedeţi în magazine ouă, brânză, carne cu 20% mai ieftine!

TAXA PE FARFURIE, BUCURIA UNUI STAT BOLNAV

  Ce înseamnă să mănânci ieftin şi prost, pentru că nu îţi permiţi produsele sănătoase, considerate de lux? Te îngraşi, dezvolţi boli de stomac, cardiovasculare etc.

 Vă dăm doar două exemple relevante. România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgariaşi Ucraina.

 În timp ce occidentalii au realizat de mult că supra-taxarea alimentaţiei nu face altceva decât să ducă la îmbolăvirea populaţiei şi creşterea cheltuielilor de sănătate, punând TVA-uri mici şi impunând supra-taxe pe alimentele în genul fast-food, la noi lucrurile stau exact pe dos.

 Mâncarea junk este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, la fel ca în cazul scumpirii carburanţilor, câştigă pe moment. Pe termen lung, pierdem cu toţii.

SCĂDEREA TVA-ULUI LA PÂINE, O PICĂTURĂ ÎNTR-UN OCEAN

 O rază de speranţă a apărut odată cu reducerea TVA la panificaţie la 9%.

"Raportul pe 12 luni îl vom avea pe 15 octombrie, dar după 10 luni de la reducerea TVA la pâine am reușit să fiscalizăm în plus 225.000 de tone de produse, pâine și făină, iar 20% din economia subterană din sector a fost scoasă la suprafață. De asemenea, prețurile la raft au fost reduse în medie cu 12% după introducerea TVA de 9%", a declarat Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificație(ROMPAN). TVA-ul la pâine a fost redusă de la 1 septembrie 2013.

 Experimentul pare, astfel, să fi reuşit, cu toate că, cel puţin pe specialităţile de panificaţie preţurile nu par să se fi modificat. Producătorii au o explicaţie. Preţul include creşterile de tarife la materii prime, utilităţi etc. Cu alte cuvinte, reducerea TVA a făcut ca preţurile să nu mai crească, nicidecum să scadă.

 E totuşi o situaţie pozitivă. Întrebarea logică este de ce nu vedem reduceri de TVA şi la carne, la brânzeturi, la toate alimentele?

Răspunsul îl aflaţi din continuarea analizei, disponibilă pe site-ul KeysFin.