MENIU

STUDIU. PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN. De la spiritul de turmă la complexul de inferioritate

STUDIU. PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN. De la spiritul de turmă la complexul de inferioritate

La 70 de ani de la apariţia primului studiu privind psihologia poporului român, în care spiritul de turmă ne caracteriza, specialiştii Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj lucrează la o cercetare similară. Una dintre trăsăturile esenţiale ale românilor este că se percep fie lipsiţi de valoare, fie geniali. Aceste complexe, de inferioritate şi de superoritate, şi lipsa pragmatismului îi împiedică să aibă succes şi să fie fericiţi - scrie adevărul.ro.

Cât de fericiţi sunt românii, cât de stresaţi, cât de depresivi, cât de raţionali, cât de creativi, cât de inteligenţi, cât de optimişti? Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări, dar nu numai la ele, un grup de psihologi coordonat de Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, este pe ultima sută de metri în întocmirea profilului psihologic al poporului român.
 
Studiul, dar şi soluţiile specialiştilor pentru corectarea punctelor noastre slabe vor fi publicate, în toamnă, în cartea „Psihologia poporului român”. Leneşi, dar după caz Daniel David susţine că, în urma analizei, vor fi definite profilul psihologic de adâncime, format în decursul mai multor generaţii, cât şi profilul de suprafaţă, cel care rezultă din interacţiunea profilului de adâncime îmbinat cu condiţiile de viaţă: „Foarte interesant la români este că, la aceleşi profil psihologic de adâncime, în funcţie de context, profilul de suprafaţă este diferit. Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot”. Ce înseamnă asta? „Că există speranţă pentru români, iar comportamentul poate fi integrat într-o societate modernă. Schimbarea profilului de adâncime durează, dar poţi schimba comportamentul oamenilor mai repede, dacă realizezi norme socio-culturale care să favorizeze exprimarea într-un profil pozitiv”, a explicat psihologul.
 
Aceasta este şi explicaţia că românii se pot integra foarte bine în societăţile occidentale sau că pot funcţiona optim în companii multinaţionale.
 
Specialistul a susţinut că încă nu are rezultatele finale ale studiului, dar a vorbit despre câteva aspecte esenţiale ale psihologiei poporului român la o dezbatere despre eşec. El a susţinut că, după structura minţii umane, sunt trei categorii de persoane: „Prima se referă la cei care cred despre ceilalţi oameni că nu îi iubesc şi nu îi apreciază. Ei se percep ca nefiind suficient de performanţi, de inteligenţi. Atunci când se confruntă cu dificultăţi, cum ar fi un examen, acest mod de gândire creează gânduri negative de genul «nu pot», «nu voi reuşi». Aceste scheme mentale generează un complex de inferioritate, care produce stres, frustrare, o calitate scăzută a vieţii”.
 
Al doilea tip se referă la persoanele care au exact acelaşi model de gândire, ca cel de mai sus, dar care aplică mecanismul compensării. „Complexul se transformă prin compensare în cel de superioritate. Spunem «sunt bun», «pot face orice». Dacă se întâmplă să nu reuşesc, ceilalţi sunt de vină. Complexul de superioritate ne face să devenim nerealişti, să nu tolerăm critica şi să dezvoltăm teorii ale conspiraţiilor, cum ar fi «alţii au ceva cu noi şi nu ne recunosc geniul”, a explicat David.
 
O a treia categorie este formată din cei care nu cred că sunt fără valoare sau că sunt neperformanţi, dar nici nu cred despre ei că pot realiza orice. „Ipoteza mea este că, din păcate, în România oamenii din categoriile I şi II sunt cu mult mai numeroşi decât ceilalţi, în comparaţie cu multe alte popoare. Avem o gândire extremistă. Fie ne vedem negativi, ca nişte mici diavoli, fie suntem perfecţi”, a mai spus specialistul.
 
Citește mai mult pe adevărul.ro