Restructurări masive la început de an. Lista sectoarelor economice unde se anunță cele mai multe disponibilizări în 2026
Piața muncii din România intră într-o perioadă de turbulențe majore la începutul anului 2026, pe fondul liberalizării prețurilor la energie și al unei inflații galopante care ar putea atinge 30% la bunurile de larg consum. Mii de angajați se confruntă cu spectrul concedierilor colective, în timp ce fabrici din industrii cheie își anunță restructurarea sau închiderea definitivă pentru a evita un faliment generalizat.
Începutul anului 2026 aduce o presiune majoră asupra pieței muncii din România, cele mai multe restructurări fiind concentrate în industria auto din zona de vest a țării.
Această criză este alimentată în principal de declinul cererii de pe piața germană, partenerul strategic principal pentru furnizorii români de componente.
Industria auto, lovită de concedieri
În Oradea, două unități de producție specializate în componente pentru giganții auto germani au anunțat deja disponibilizări, o singură fabrică de volane urmând să concedieze aproximativ 120 de persoane.
Situația este mult mai alarmantă în județul Arad, la Ineu, unde o întreagă fabrică urmează să fie închisă, decizie ce atrage desființarea a circa 1.000 de locuri de muncă pe fondul relocării producției în afara Uniunii Europene.
Aceste măsuri reflectă contextul critic din industria auto germană, unde profiturile marilor producători au scăzut vertiginos cu 76% în trimestrul al treilea din 2025, atingând cel mai scăzut prag de la criza financiară din 2009.
Sectorul IT a înregistrat pierderea a aproximativ 3.000 de locuri de muncă din cauza reducerii investițiilor
Pe lângă declinul sectorului auto, restructurările continuă să afecteze și alte ramuri importante ale economiei românești. Sectorul IT a înregistrat pierderea a aproximativ 3.000 de locuri de muncă din cauza reducerii investițiilor, în timp ce industria mobilei a pierdut circa 2.000 de posturi în urma închiderii unor fabrici.
În total, pe parcursul ultimelor 12 luni, aproximativ 19.000 de români au rămas fără loc de muncă, cele mai multe disponibilizări fiind raportate în centrele industriale mari.
Bucureștiul conduce topul județelor afectate cu 1.625 de persoane concediate, fiind urmat de județele Arad, Sibiu, Prahova, Timiș și Brașov. Perspectivele pentru lunile următoare indică menținerea acestui climat de instabilitate, în special pentru sectoarele economice dependente de exporturile către Europa de Vest.