Patru ani după Fukushima: Centrala nucleară Cernavodă e expusă unor accidente majore
La patru ani după dezastrul de la Fukushima și după ce Consiliul UE şi Comisia Europeană au solicitat efectuarea unor teste de stres la centrala nucleară de la Cernavodă, o serie de probleme sunt nerezolvate la centrala de la Dunăre.
Centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundațiilor, unor evenimente meteorologice extreme, și este vulnerabilă la atacuri teroriste, se arată într-un raport al unor ONG-uri din Europa Centrală şi de Est.
Raportul "Patru ani după Fukushima: Sunt centralele nucleare mai sigure?", lansat ieri, reprezintă o analiză critică a planurilor naționale actualizate de acțiune post Fukushima din 4 ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și România.
Lucrarea realizată de Österreichisches Ökologie-Institut în parteneriat cu ong-uri membre ale Joint-Project evaluează fiecare țară prin compararea sarcinilor stabilite la sfârșitul testelor de stres în 2012, cu varianta actualizată a planurilor naționale de acțiune. VEZI STUDIUL AICI
Centrala de la Cernavodă a fost evaluată după accidentul de la Fukushima împreună cu restul centralelor din Uniunea Europeană, în privinţa a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate și gestionarea accidentelor grave.
În planul naţional de acţiune care a fost efectuat după aceste teste au fost identificate 33 de măsuri necesare pentru remedierea deficiențelor. Până la sfârșitul anului 2014, erau implementate în totalitate 24 de măsuri. Restul sunt planificate a fi finalizate până la sfârșitul anului 2015.
Centrala nucleară de la Cernavodă este situată într-o zonă extrem de inadecvată, consideră cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusă la cutremure. Cu toate acestea, în prezent, mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecințele acestora.
Concret, deşi echipa de evaluare a criticat faptul că nu sunt prevăzute măsuri pentru creşterea rezistenţei la cutremure iar limitele de siguranţă nu au fost cuantificate în mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN susţine în continuare că alte înbunătăţiri nu sunt necesare. Asta dovedeşte că autorităţile române nu înţeleg ideea de test de stres, consideră autorii studiului.
Deși probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scăzută, persistă posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declanșa un accident grav.
Testele de stres au mai arătat că protecția împotriva inundațiilor este insuficientă. Un număr semnificativ de echipamente de siguranță sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uşi etanșe, rezistente la inundații.
Acest lucru ar fi trebuit finalizat până în 2014, dar acum realizarea acestora este amânată pentru finalul anului 2015. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puşi la dispoziţie saci de nisip. Despre capacitatea centralei de a rezista la condițiile meteorologice extreme, cum ar fi vânturi puternice, zăpadă și ploaie, echipa de evaluare a găsit puține informații.
Este nevoie în continuare de înbunătăţiri în zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se află în afara zonei izolate, astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanțe radioactive ar putea avea consecințe periculoase.
Majoritatea acţiunilor de intervenţie în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achiziționate și testate, dar care nu sunt stocate în siguranţă și nu prezintă garanția ca vor fi suficiente.
Îmbunătăţirile în cadrul scenariului “station blockout” (o pană majoră de curent) sunt şi ele nesemnificative iar măsurile sunt discutabile.
Operatorul a încheiat un acord cu autorităţile locale și naționale implicate în coordonarea răspunsului la situații de urgență pentru ca centrala să fie prioritară la reconectare, dar asta înseamnă că alţi consumatori importanţi cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte instituţii importante de interes local sunt lăsate fără energie o bună bucată de timp.
Toate acestea se adăugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variaţii puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranță și vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe.
Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problemă persistentă la centralele de tip CANDU iar semne se întâmplă asta și la centrala de la Cernavodă există deja.
Bomboana de pe tort, centrala este vulnerabilă şi la atacuri teroriste, se mai arată în raport.