De ce se înmulțesc infectările cu noul coronavirus când vine frigul. Avertismentul cercetătorilor la venirea iernii

Coronavirusul se răspândește mai ușor la temperaturi scăzute?

De ce crește numărul raportat de cazuri Covid-19 în întreaga Europă acum, odată cu intrarea în sezonul rece? Multe țări abia gustau din „eliberarea” după carantinele totale ridicate după începerea verii, pentru ca odată cu venirea toamnei să observe din nou o creștere accelerată a răspândirii coronavirusului. E adevărat că tocmai în urmă cu aproape două luni, revenirea majorității oamenilor la locurile de muncă, redeschiderea, chiar dacă graduală, a școlilor a dus, în câteva săptămâni la o creșterea infectărilor. În Europa se vorbește de al doilea val de coronavirus. Dar oare scăderea temperaturilor ar putea juca, de asemenea, un rol în creșterea fulminantă a cazurilor de infectare?

„Acest virus va avea o perioadă de glorie. Ne uităm la câteva luni destul de îngrijorătoare și dificile care vor veni”, spune David Relman, microbiolog la Universitatea Stanford din California, citat într-un articol publicat de revista Nature.

Ce se știe până acum despre cum este influențată epidemia de COVID-19 de vreme. Gripă vs COVID-19

Știm că, iarna, mai multe persoane se îmbolnăvesc de gripă, răcesc, știut fiind faptul că răcelile pot fi cauzate de tipurile de coronavirus, dar sunt și alte cauze posibile pentru numărul mare de cazuri.  Se știe că oamenii petrec mai mult timp în interior când este mai frig, tușind, strănutând și respirând în aceleași spații, împreună. 

Atunci când vremea este ploioasă și rece, cel mai probabil majoritatea va prefera să călătorească spre serviciu cu un autobuz sau într-un tren aglomerat decât să meargă pe jos sau cu bicicleta. O altă teorie spune că vitamina D este produsă în cantități mult mai mici decât trebuie în timpul sezonului rece ,astfel că  imunitatea organismului scade.

În orice caz, se știe că, potrivit studiilor, anual, creșterea cazurilor de răceală și gripă coincide în special cu perioada în care temperatura de afară și umiditatea aerului din spațiile interioare scad. Deci, poate că este valabil același lucru și în cazul noului coronavirus - SARS-CoV-2, se menționează în analiza publicată de Sarah Pitt, microbiolog și membru al Institutului de Științe Biomedicale de la Universitatea din Brighton, în revista științifică The Conversation.

Rezultatele de laborator în cazul experimentelor de până acum cu coronavirusuri și viruși similari lor au arătat că aceștia nu rezistă pe suprafețe atunci când temperatura și umiditatea relativă sunt ridicate, dar o temperatură potrivită într-o cameră, în sezonul rece, ar putea fi un mediu ideal pentru a rezista până la câteva zile. S-a demonstrat că acestea ar putea rezista chiar și o lună sau mai mult la temperaturi de refrigerare (de 4 grade Celsius) și în condiți ide umiditate relativă scăzută. 

În sprijinul teoriei potrivit căreia infectările pot crește necontrolat în spațiile interioare sunt raportările, repetate, despre focare de COVID-19 în rândul lucrătorilor din fabricile de ambalare a cărnii, care funcționează chiar în aceste condiții. Dacă e să ne amintim de cazurile numeroase din ababtoarele din Germania sau Austria, în care și muncitori români s-au îmbolnăvit. E adevărat că în astfel de fabrici, un număr mare de oameni lucrează destul de apropiați unul de celălalt, vorbesc și mai tare, strigă, pentru a acoperi zgomotul utilajelor, ceea ce dovedește că este mai probabil să răspândească virusul. Se știe că aerosolii, degajați de fiecare om dintr-o încăpere, joacă un rol major în răspândirea noului coronavirus. Sigur, la acestea se adaugă și aglomerarea din locuințele în care muncitorii sunt cazați.

Ce știm din epidemiile de SARS și MERS

Ce s-a învățat din epidemiile cu celelalte coronavirusuri apărute în secolul al 21-lea (SARS-CoV și MERS-CoV) arată o situație diferită. Un studiu care a monitorizat vremea în timpul epidemiei SARS-CoV din 2003 în China a sugerat că vârful infecțiilor ar fi fost înregistrat  în condițiile meteorologice de primăvară. Nu a existat însă nicio modalitate de a confirma acest lucru prin studii ulterioare, deoarece virusul a dispărut ulterior, potrivit aceleiași analize.

Focare regulate de MERS-CoV au izbucnit și primăvara, din martie până în mai, în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, în acest spațiu geografic lucrurile pot sta puțin diferit, fiind mai puțin legat de climă, cât și de biologia cămilelor. Oamenii se pot infecta cu MERS unul de la celălalt dar și de la cămile. Cămilele tinere reprezintă o sursă majoră de infecție, iar puii se nasc în luna martie.

Emisfera sudică în timpul iernii

Putem privi la ce s-a întâmplat în emisfera sudică în urmă cu câteva luni , când era iarnă acolo. Africa de Sud raportase  peste 700.000 de cazuri și înregistrase vârful epidemiei în luna iulie, dar atunci Noua Zeelandă a controlat foarte bine infecția și a avut mai puțin de 2.000 de cazuri de COVID-19. La începutul lunii octombrie, Nou Zeelandă anunța trecerea celui de-al doilea val de coronavirus.

Cele două țări sunt foarte diferite. Totuși, se pare că vremea mai rece din lunile iulie și august nu a fost probabil principalul factor în stabilirea ratelor de infecție. Noua Zeelandă pare să fi controlat răspândirea SARS-CoV-2, ajutată poate și de condițiile geografice, calitatea sistemului de sănătate și a sistemului de sănătate publică. Noua Zeelandă a raportat până în prezent 1.971 de infecții COVID-19 și 25 de decese. 

În Australia, potrivit studiilor, umiditatea scăzută este un factor de care trebuie să se țină cont și a avut mai mare importanță în creșterea cazurilor decât temperatura. Cu toate acestea, în Melbourne a existat un focar mare în luna iulie, care a coincis cu o perioadă de vreme rece. Acest lucru a dus la o carantinare completa, ridicată abia în 21 octombrie. 

Concluziile? Pentru ce trebuie să fim pregătiți?

Este bine să fii pregătit pentru o creștere a infectărilor în lunile de iarnă. Știm, de asemenea, că, indiferent de vreme, contactul strâns cu ceilalți ajută virusul să se răspândească. Deci sunt valabile aceleași reguli bine-cunoscute deja: trebuie să păstrăm distanța fizică între persoanele care nu locuiesc în aceeași casă - distanțarea socială și să purtăm în continuare mască în spații închise ori de câte ori este posibil, precum și în exterior. 

Știm că infecțiile cauzate de mulți viruși respiratori, inclusiv gripa și unele coronavirusuri, se înmulțesc iarna și scad vara. Cercetătorii spun că este prea devreme în pandemia COVID-19 pentru a spune dacă SARS-CoV-2 va deveni un virus sezonier. Dar dovezile de până acum arată că sunt posibile focare mai mari în timpul iernii, pe baza a ceea ce se știe despre modul în care se răspândește virusul dar și cum se comportă oamenii în lunile mai reci: vor interacționa mai des în interior, în locuri cu aerisire/ventilație slabă, deci va crește  riscul de transmitere, spune Mauricio Santillana, matematician la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts, scrie Nature.

Dar chiar dacă există un mic efect sezonier, din cauza vremii reci, principalul factor care determină răspândirea crescută a noului coronavirus va fi numărul mare de persoane care sunt vulnerabile în fața bolii, spune Rachel Baker, epidemiolog la Universitatea Princeton din New Jersey. 

Un studiu publicat pe 13 octombrie a analizat creșterea infecțiilor cu SARS-CoV-2 în primele patru luni ale pandemiei, înainte ca majoritatea țărilor să introducă măsuri care să limiteze răspândirea, relatează Nature. S-a constatat că infecțiile au crescut cel mai repede în locurile cu mai puțină lumină ultravioletă și a prezis că, fără intervenții, infectările vor scădea substanțial în timpul verii și vor atinge vârful iarna. Iarna, „riscul crește, dar vă puteți reduce riscul printr-un comportament personal potrivit”, spune Cory Merow, de la Universitatea din Connecticut din Storrs, și coautor al studiului. Soluția pe care o văd autorii studiului: măsuri mai stricte de control al epidemiei de COVID-19 în timpul iernii pentru a reduce riscul înmulțirii focarelor.