MENIU

Cum și-au EXECUTAT PSD și PNL cei mai importanți lideri politici și ce s-a ales de politicienii care au PIERDUT PREZIDENȚIALELE

Ion Iliescu si Adrian Năstase (arhivă)

Să fii președinte de partid mare în România e o misiune dificilă. Dovadă stă faptul că majoritatea celor care au trecut pe la conducerea PSD sau PNL... au ajuns în decor.

Ion Iliescu pare a fi singurul social-democrat care s-a retras din viața publică fără scandal. Fostul șef de stat și-a învins contracandidații la primele alegeri libere după căderea comunismului și a condus partidul în două rânduri, din `90 până în `93 și din `97 până în anul 2000 când i-a făcut loc lui Adrian Năstase.

Deși dădea ora exactă în partid și era considerat favorit în cursa pentru Palatul Cotroceni, Năstase a pierdut în fața lui Traian Băsescu.




Social democrații n-au stat o clipă pe gânduri. L-au îndepărtat rapid din fruntea partidului și l-au aruncat în linia a 2-a a formațiunii. Pentru Năstase a urmat o tentativă de sinucidere și o condamnare la închisoare cu executare.

La conducerea partidului a venit apoi Mircea Geoană, singurul fost președinte PSD care a continuat să activeze la nivel înalt. Totuși, după pierderea alegerilor în fața aceluiași Traian Băsescu, colegii de partid s-au ocupat să își piardă funcția. Imediat după, în lumina reflectoarelor a apărut Victor Ponta.

Ponta a promis un nou PSD, dar a ajuns tot executat de propriul partid. După ce a pierdut la rândul lui duelul pentru Palatul Cotroceni, Ponta a rămas fără încrederea colegilor care au trecut imediat în echipa lui Liviu Dragnea. Deși a format un nou partid care rupea din rândul social-democraților, Victor Ponta nu a reușit să intre în Parlament la ultimele alegeri.

A urmat Liviu Dragnea, liderul care a reușit să știrbească complet încredea românilor în PSD. După ce a câștigat parlamentarele din 2016 cu un procent uriaș de voturi, partidul s-a trezit huiduit în stradă din cauza celebrei ordonanțe 13 din ianuarie 2017. Doi ani mai târziu, a obținut cele mai puține voturi din istoria partidului la alegerile europarlamentare. Doar câteva ore a mai durat până când Liviu Dragnea și-a primit condamnarea: 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Ulterior și-a asumat conducerea partidului Viorica Dăncilă, premier la acea vreme.




Dăncilă a îndepărtat imediat echipa construită de fostul președinte și chiar a rupt și înțelegerea cu ALDE. A urmat însă un nou rând de alegeri prezidențiale și a venit un nou eșec pentru PSD. Viorica Dăncilă a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, iar în ziua următoare a fost înlăturată din fruntea partidului.

Din acel moment președinte PSD a fost Marcel Ciolacu. A reușit să readucă partidul în fruntea sondajelor, dar și la guvernare.

În tabăra liberală au fost 14 președinți începând cu 1989.

Radu Câmpeanu și-a asumat primul conducerea imediat după revoluție și a fost urmat de Mircea Ionescu-Quintus. Nu au reușit să vorbească pe înțelesul oamenilor nici ei nici următorul lider, Valeriu Stoica.

A urmat Theodor Stolojan care și-a încheiat socotelile cu partidul prin excludere. Formațiunea era deja împărțită între el și Tăriceanu care avea mai mult capital de imagine. Retragerea lui Stolojan din viața publică a avut loc după ce s-a spus despre el că este bolnav.

Călin Popescu Tăriceanu i-a condus 5 ani pe liberali, dar după scandaluri interne, mai mulți lideri de județ i-au întors spatele și au dat mâna cu Crin Antonescu. Tăriceanu a rămas în politică până la ultimele alegeri parlamentare când partidul pe care l-a înființat, ALDE nu a trecut pragul electoral.

Prima coaliție cu PSD a reprezentat un picaj al liberalilor, care i-a fost pus în cârcă lui Antonescu. Cele 2 partide s-au înțeles ca președintele PNL să fie candidatul comun la alegerile prezidențiale din 2014, iar liderul PSD să devină premier dacă USL se impunea la alegeri. Nu a fost așa, iar liberalii s-au reorientat din mers către Klaus Iohannis care a câștigat în 2014. Vasile Blaga a devenit numărul 1 în PNL, dar câteva probleme cu justiția l-au forțat să predea ștafeta.

Alina Gorghiu a fost cea care i-a condus pe liberali în alegerile parlamentare din 2016, pe care partidul le-a pierdut fără drept de apel. În doar câteva ore Gorghiu avea să fie înlocuită cu Raluca Turcan, cea care i-a asigurat interimatul lui Ludovic Orban.

După ce a reușit să treacă o moțiune de cenzură și a preluat Guvernul, Ludovic Orban a dus partidul într-o perioadă tulbure. Debutul pandemiei și rezultatele următoarelor alegeri nu l-au mulțumit pe Klaus Iohannis.

Florin Cîțu a devenit președinte, iar Orban și-a făcut un nou partid în care a atras câteva nume importante din PNL. Cîțu nu a avut succes în fruntea partidului, iar colegii i-au întors spatele.

Nicolae Ciucă a început și el cu stângul după coaliția cu PSD care i-a adus neîncredere în rândul votanților de dreapta.