MENIU

Blocul Naţional Sindical: ”Guvernul a optat pentru o rectificare bugetară de suprafaţă”

Blocul Naţional Sindical acuză Guvernul că face o rectificare bugetară de suprafaţă.

În opinia BNS, în acest moment Guvernul a optat pentru o rectificare bugetară de suprafaţă, având ca obiective reale creşterea sumelor defalcate către bugetele locale, în special cele pentru echilibrarea bugetelor comunităţilor locale.

"Adevărata rectificare va fi probabil operată în luna noiembrie dacă avem în vedere evoluţia unor categorii de cheltuieli. Un astfel de exemplu este execuţia cheltuielilor FNUASS. La 6 luni, cheltuielile totale ale FNUASS erau realizate în proporţie de 50,6%, în structură situaţia fiind însă următoarea: cheltuielile de personal aferente anului 2019, suportate din FNUASS, erau consumate în proporţie de 54,4%; transferurile pentru acoperirea creşterilor salariale pentru personalul medical din spitale - grad de realizare 56,8%; cheltuielile pentru asistenţa socială - 75,6%. Cu toate acestea pentru partea de cheltuieli nu se propune nici un fel de rectificare.

Până la viitoarea rectificare, Guvernul trebuie să găsească însă surse de finanţare, cel mai probabil cu impact negativ, direct şi consistent asupra populaţiei. Este foarte posibil ca acest impact să fie amplificat într-un mod semnificativ de evoluţia preţului gazelor naturale, este cunoscut deja faptul că a fost iniţiată de Comisia Europeană o procedură de infringement împotriva României, considerând că sistemul de plafonare a preţurilor la gaze introdus în decembrie 2018 prin OUG 114/2018, contravine legislaţiei UE.
Reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, în aşteptarea unor creşteri semnificative a bazei de impunere care nu s-au mai produs niciodată sau aplicarea unor măsuri de tip experiment gândite în laboratoare 'absconse' ale decidenţilor politici sunt doar câteva exemple în acest sens. Rezultatul se vede în evoluţia veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat. Dacă în semestrul I 2015 veniturile fiscale colectate la bugetul general consolidat reprezentau 9,9% din PIB, în semestrul I 2019 acestea abia mai ating 7% din PIB. În mod similar, veniturile curente s-au redus de la 15,1% din PIB în semestrul I 2015, la 13,6% din PIB în semestrul I 2019. Deşi ANAF a trecut prin numeroase schimbări ale componenţei echipei de conducere, rezultatele au rămas neschimbate. Pare că resorturi ascunse limitează semnificativ capacitatea ANAF de a colecta venituri suplimentare prin reducerea evaziunii fiscale. Măsurile iniţiate în acest sens sunt promovate în multe cazuri cu reticenţă şi uneori într-o modalitate ce împiedică valorificarea acestora.

Guvernul s-a arătat disponibil pentru a continua să discute cu mediul de afaceri multe din prevederile OUG 114/2018 (o parte din aceste prevederi fiind de altfel modificate). Guvernul nu a arătat aceeaşi deschidere pentru a discuta cu reprezentanţii lucrătorilor OUG 79/2017 (privind trecerea contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina salariatului - n.r.), un alt cadou făcut mediului de afaceri. Blocarea în Parlament a proiectului de lege pentru aprobarea OUG 79/2017 pentru a nu se putea contesta constituţionalitatea prevederilor acestui act normativ s-ar putea să se dovedească extrem de păguboasă pentru buget, dar şi pentru cetăţenii români cu statut de lucrător. Mai mult, deşi există cel puţin trei încheieri ale instanţelor de judecată naţionale prin care se invocă excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte OUG 79/2017, Curtea Constituţională întârzie să ia în discuţie aceste sesizări, prelungind astfel o stare de provizorat cu efecte din ce în ce mai nocive asupra salariaţilor.

S-a sperat că angajaţii vor putea să-şi 'convingă' angajatorii să se conformeze în ceea ce priveşte plata contribuţiilor de asigurări sociale, ca urmare bugetul asigurărilor sociale a fost prevăzut să se închidă în acest an cu excedent, oferind astfel spaţiu de manevră pentru noua Lege a pensiilor şi, totodată, pe termen scurt, să reducă presiunea pe bugetul de stat pentru a acoperi deficitul înregistrat de funcţionarea sistemului public de pensii. Încă de la aprobare am atras atenţia că veniturile bugetului asigurărilor sociale sunt supraevaluate, după 6 luni de implementare deficitul BASS ajungând la aproximativ 0,13% din PIB. Din punctul nostru de vedere, este cert că măsurile de stimulare promovate de Guvern în ultimii ani, în favoarea mediului de afaceri, nu şi-au atins obiectivul, de aici şi nevoia de a introduce noi impozite sau taxe pentru a asigura finanţarea cheltuielilor deja contractate.

Reacţia aşteptată era aceea de a fiscaliza în mod real activitatea sectorului şi implicit de a reduce impactul plăţii salariilor 'în plic'. Ca de fiecare dată, mediul de afaceri a folosit această oportunitate exclusiv în interes propriu, speculând erorile de legiferare, intenţionate sau nu.

Presiunea bugetară este imensă dacă avem în vedere faptul că în semestrul I 2019 cheltuielile de personal şi asistenţă socială (inclusiv pensii) ca % din PIB reprezentau 10,3% din PIB, în condiţiile în care veniturile curente ale BCG au fost de 13,6% din PIB în aceeaşi perioadă. Atât cheltuielile salariale, cât şi cele de asistenţă socială, sunt într-un proces continuu de creştere în anii următori, dacă avem în vedere prevederile Legii 153/2017 şi ale Legii 127/2019. Dacă analizăm cu atenţie actuala propunere de rectificare, constatăm că aceasta nu ar fi putut fi realizată fără Ordonanţa nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale şi, respectiv, ultimul proiect de OG promovat de MFP (cel mai probabil retras, dacă avem în vedere că în mod oficial acesta nu a fost prezentat şi aprobat în şedinţă de Guvern, iar o parte din prevederi au fost preluate în OG 9/2019). În condiţiile în care proiectul de OG a fost retras, premisele construcţiei rectificării bugetare în forma postată în dezbatere publică nu mai sunt valabile. Mai ales în aceste condiţii creşterea veniturilor în forma propusă spre rectificare este extrem de periculoasă pentru că se bazează într-o proporţie semnificativă pe sumele aşteptate ca efect al aplicării amnistiei fiscale, OG adoptat recent (mecanismul de restructurare a obligaţiilor bugetare ca mecanism alternativ faţă de procedura de acordare a eşalonării la plată) şi pe de altă parte pe angajamentul ANAF de a colecta mai bine TVA şi accize. 87% din veniturile suplimentare prevăzute la rectificare vin în fapt din cele două surse mai sus menţionate. Creşterea eficienţei colectării s-a dovedit însă în ultimii ani a fi misiune imposibilă. Nenumărate facilităţi fiscale au fost acordate în ideea reducerii cotelor de impunere pentru a genera o lărgire a bazei de impunere. În mare parte din cazuri nu s-a întâmplat însă nimic, încasările bugetului s-au redus într-un ritm aproape identic cu cel al reducerii cotelor.

OUG 79/2017 va continua astfel să erodeze veniturile nete ale salariaţilor, în special al celor din sectorul privat, efectele vor fi resimţite de salariaţi de fiecare dată când baza de impunere pentru CAS se va lărgi faţă de conţinutul existent în 2017. Ca urmare, cerem Guvernului să manifeste interes şi deschidere pentru a discuta cu toţi factorii implicaţi un set de măsuri care să ducă la o rectificare reală a bugetului, identificând posibilităţi reale de creştere a veniturilor bugetare şi totodată asumarea unor decizii corecte, transparente şi echitabile pentru partea de cheltuieli. Considerăm că mutarea presiunii bugetare în ultimele două luni ale anului înseamnă o amânare nejustificată şi periculoasă pentru stabilitatea bugetară. De asemenea, cerem Guvernului să revină la principiile de gestiune sănătoasă a finanţelor publice, renunţând la practica derogării de la legislaţia în domeniu, atât în elaborarea, cât şi la rectificarea bugetului", se precizează într-un comunicat de presă.

Mai multe articole despre:
null