Adevărata miză a CETA. Cine și de ce se opune acordului comercial UE-Canada
Principala piedică în calea acordului comercial UE-Canada nu a fost România, ci regiunea valonă belgiană, care refuză să aprobe un tratat pe care îl consideră defavorabil. Criticile valonilor francofoni sunt împărtășite de diverse organizații, printre care GreenPeace sau FoodWatch, care se tem că acordul va oferi puteri sporite corporațiilor și va dilua drepturile angajaților sau ale consumatorilor, precum și legislația de protecție a mediului.
Premierul belgian Charles Michel s-a declarat vineri 'deloc sigur' cu privire la șansele ca Uniunea Europeană (UE) să aprobe, în timpul summitului de la Bruxelles, tratatul CETA cu Canada, tratat blocat în continuare de regiunea valonă din cadrul statului federal belgian, a cărei poziție este pe cale să se 'radicalizeze', informează AFP.
'Negocierile sunt în curs, nu sunt motive să afirmăm că suntem în impas', a nuanțat ulterior președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Șeful guvernului regiunii belgiene Valonia (francofonă), Paul Magnette, a estimat vineri drept 'insuficiente' rezultatele negocierilor din ultimele ore cu Uniunea Europeană și Canada, relatează AFP.
'S-a avansat semnificativ, în special în dosarul agricol. În schimb, rămân dificultăți pentru noi, mai ales în privința arbitrajului' și, în pofida progreselor asupra acestui punct, acestea 'mi se par încă insuficiente', a spus Magnette în fața parlamentului regional valon, la Namur (sudul Belgiei).
Negocierile pentru CETA au început în 2009 și s-au finalizat în 2014. Tratatul ar urma să elimine 98% din tarifele vamale în comerțul bilateral UE-Canada și ar aduce Uniunii Europene un profit de 5,8 miliarde de euro anual, potrivit unor estimări.
Dincolo de acest aspect, CETA prevede armonizarea legislației, accesul reciproc la licitațiile publice, dar și, în mod controversat, instituirea tribunalelor pentru investitori, notează BBC.
Concret, valonii vor clauze care să protejeze drepturile omului și mediul, dar și protecție pentru fermieri, inclusiv menținerea unei interdicții asupra cărnii de vită tratate cu hormoni. Printre altele, oficialii, dar și producătorii de lactate și brânzeturi din regiunea francofonă belgiană se tem de competiția ieftină ce va veni din Canada.
Acordul nu este criticat doar de valoni, ci și de socialiștii austrieci, de sindicaliști europeni sau de activiștii pentru protecția mediului, care au organizat și proteste de stradă. Criticii CETA se tem că tratatul va duce la diluarea legislației care protejează mediul sau cea ce apără drepturile angajaților sau ale consumatorilor.
În general, una dintre prevederile cele mai nepopulare este cea privind instituirea tribunalelor care vor reglementa disputele dintre investitori și guverne. Criticii spun că acestea vor favoriza corporațiile.
Susținătorii acordului, printre care europarlamentarul olandez Marietje Schaake susțin însă că în urma negocierilor, această prevedere a fost modificată, tribunalele urmând să fie mai independente și mai transparente.
Regiunea valonă reprezintă doar 1% din populația UE și are o contribuție relativ mică la comerțul cu Canada. Potrivit datelor băncii centrale, 83% din exporturile belgiene către Canada pleacă din regiunea flamandă, care, evident, susține acordul.
Ironic însă, valonii francofoni pot bloca acordul tocmai mulțumită măsurilor susținute în trecut de flamanzi, care au dorit sporirea puterilor regiunilor din Belgia federală.
Un alt posibil obstacol în calea acordului a fost eliminat vineri, după ce Bucureștiul, Sofia și Ottawa au ajuns la un acord privind eliminarea vizelor pentru români și bulgari.
Interesant este că președintele Klaus Iohannis a precizat că înțelegerea cu partea canadiană devine valabilă în măsura în care se semnează Acordul CETA.
Eventuala semnare a acordului de către șefii de state sau de guverne din UE va fi urmată de ratificarea din Parlamentul European și mai apoi din parlamentele naționale ale statelor membre.
surse: BBC NEws, Economist, Politico, Agerpres