A investit 80.000 de euro într-o afacere cu cătină pe care o vinde în mai multe țări

Sibianul Ioan Pășcănuț este inginer mecanic, iar înainte de Revoluție a lucrat la mecanizarea agriculturii, în fosta Stațiune de Mașini Agricole (SMA). Așa a ajuns să cunoască toate zonele din județul Sibiu și să aibă foarte multe cunoștințe în domeniul agricol.

După Revoluție, a ajuns să dețină un teren în comuna Roșia și s-a gândit mult timp ce să facă cu el. În 2006, a început înființarea unei plantații de cătină.

"Ideile vin. Dacă le bagi în seamă, dacă ai resurse și un pic de pasiune... La vremea respectivă, ca și acum de altfel, agricultura României era pe aceiași butuci pe care au pus-o unii dintre politicieni. Din dorința de a accesa o latură a agriculturii alternative, am ales această cale. Agricultura clasică toată lumea o făcea și toată lumea, de fapt se lăsa de ea pentru că era total nerentabilă. Faptul că, ulterior, s-au mai introdus acele subvenții a făcut ca rentabilitatea ei să crească, dar, la acel moment, nu existau căi de a răzbate în agricultură și am gândit o cale de a răzbate în agricultura alternativă. Ele sunt mai multe, dar eu am ales-o pe aceasta și datorită faptului că eu cunoșteam această plantă din copilărie, din flora spontană. Când eram copil, adunam cătină cu bunica mea și o predam la centrele de colectare ca să facem câțiva bănuți să mergem, de 23 August, să bem suc. Cam atunci era perioada de recoltare", povestește sibianul.

El a fost printre primii din România care au înființat o planație de cătină și, deși avea destule cunoștințe în agricultură, nu știa prea multe despre plantația de cătină. Pentru a se pune la punct, a citit extrem de multă literatură de specialitate, mai ales din afara țării, pentru că în România, chiar și în prezent, bibliografia de specialitate în acest domeniu este extrem de redusă.
Neștiința l-a costat însă timp și bani.
"Această plantă intră pe rod după cinci ani. În plus, nu toate plantele se prind din primul an. Trebuie să înlocuiești, să umpli golurile. Există exemplare femele și masculine. Dacă ai prea mulți masculi în planțatie, nu este bine pentru că țin locul ocupat, masculii nu-i cunoști decât la trei ani după plantare, ceea ce mi s-a întâmplat și mie și a trebuit să scot câteva sute de masculi ca să pun femele. Cei care livrează materialul de plantare ți-l dau pe categorii, dar nu tot timpul este așa cum ar trebui, în plantele femele găsești și mulți masculi. Acesta este un impediment de care eu m-am lovit pentru că am fost chiar printre primii când m-am apucat. A fost foarte mult de muncă, faptul că n-ai știut cum să o iei și ce să faci, am ajuns să facem foarte multe greșeli, care ne-au costat timp și bani, dar pe care încet, încet am reușit să le remediem", spune Ioan Pășcănuț.

Bărbatul a ajuns, într-un final, după ce a accesat și fonduri SAPARD, să aibă șapte hectare și jumătate plantate cu cătină, întreaga plantație fiind certificată ecologic.

Investiția în plantație a fost de aproximativ 55.000 de euro.

"Exceptând prețul terenului, care poate varia, calculul se face simplu: îți trebuiesc 1.500-2.000 de plante la hectar, pe care le poți lua de la 1 la 3 euro, depinde de unde le iei și cât de selecționată este planta respectivă. Se găsesc în țară, dar și afară. În țară sunt peste un euro, afară peste doi. Eu i-am adus de la o stațiune de cercetare de la Bacău, dar n-am mai sfătuit pe nimeni să se ducă acolo. Pe lângă prețul plantației, este prețul lucrărilor agricole, care se ridică, să spunem, la arat, discuit - undeva la 2.000 de lei la hectar, deci vreo 400-500 de euro. Apoi sunt lucrări pe care le faci sau nu le faci: împrejmuiri, care sunt necesare că altfel ți le distrug animalele sau mai știu eu cine", explică Ioan Pășcănuț.

Sibianul spune însă că nu e de ajuns să înființezi o planțație. Deși aceasta nu este deloc pretențioasă, adaptându-se perfect la zonele de deal și de munte, la terenuri accidentate, trebuie să ai foarte mare grijă ce faci cu fructele întrucât acestea se pot păstra doar congelate sau uscate, în 48 de ore de la recoltare cătina intrând în oxidare. "Dacă vorbim de investiție, plantația este una și fructele sunt alta. Plantația se poate face la prețurile pe care vi le-am spus, dar ce faci cu fructele? Acolo vin alte investiții. Recoltarea se face prin detașarea ramurilor, tăierea lor. Le tai, le îngheți la minus 28 de grade, le scuturi, le vânturi și cătina rămâne înghețată până la procesare. Cătina se poate păstra doar congelată sau uscată. În 48 de ore de la recoltare, cătina intră în oxidare, lucru pe care foarte multă lume nu-l cunoaște. Și faptul că mai întâlnesc oamenii care vor să cumpere de pe tarabă cătină... E clar că dacă ea stă două săptămâni pe tarabă, e intrată în oxidare. Asta înseamnă că, în loc să consumăm antioxidanți, consumăm oxizi. Devine toxică, nu otrăvitoare, dar proprietățile ei, practic, nu mai există", susține Ioan Pășcănuț, care, după ce a citit atât de mult despre cătină, a realizat o teză de doctorat care tratează exact aceste lucruri: procedee de prelucrare, transport și depozitare a cătinei.

În consecință, s-au mai investit peste 25.000 de euro în instalații de înghețare și refrigerare a cătinei. Astfel, sibianul reușește să păstreze fructele de cătină de la momentul recoltatului - undeva din august până în octombrie - până pe timpul iernii, când marile firme din industria farmaceutică, alimentară și cosmetică nu mai au de unde cumpăra fructe proaspete sau uscate, stocurile fiind epuizate.

Cel mai mult și cel mai bine, Ioan Pășcănuț vinde cătina pe timpul iernii.
"Contractele nu sunt foarte ferme. Greu îți găsești un contract ferm. Cătina în cantități mari se caută după ce cealaltă, cea proaspătă, dispare de pe piață. Dacă ai unde depozita. Eu nu pot să o dau la același preț ca cel care se duce și o taie de pe deal, o curăță acasă cu copiii și o dă la cinci lei. Eu nu pot, pentru că am atâtea investiții, plus că fructele mele sunt certificate ecologic", afirmă omul de afaceri sibian. Potrivit acestuia, un preț corect pentru cătina sa este 2,5-3 euro pe kilogram, pentru cătina congelată, și undeva între 12 și 16 euro pentru cătina uscată, pentru că, din cinci kilograme de cătină proaspătă, se obține un kilogram de cătină uscată. El a vândut cătină pentru firme din Grecia, Germania, România, dar și din alte țări.

Ioan Pășcănuț procesează, în firma proprie, o mică parte din cătina pe care o produce și obține suc de cătină, nectar de cătină și ulei de cătină, produse cu care aprovizionează un lanț de magazine alimentare din județul Sibiu și se prezintă la diferite târguri și expoziții. În rest, toată cătina o vinde congelată celor care doresc să o proceseze. A ales această cale pentru că, doar așa, ceea ce produce el este sută la sută natural.

"Principala problemă este că produsul nu se poate păstra foarte mult timp în stare pură, ci doar în condiții de refrigerare. Neavând adaosuri pentru stabilizare, produsul realizat trebuie să-l ții maxim două luni, în condiții de refrigerare, la patru-cinci grade. Dacă aș da prin rețeaua de mari magazine sau depozite aceste produse, la cum merge vânzarea, stau cu lunile în depozite și își pierd proprietățile. Așa, dăm doar la magazine mici, care cer stocuri mici și le aprovizionăm constant. Ca să țină mai mult, ar trebui să adaugi conservanți, dar atunci nu mai este ecologic și nu mai are calitățile pe care mi le doresc. Atunci căutăm o cale de mijloc: îi las pe alții să proceseze, eu le ofer fructele, iar eu satisfac piața locală, în județul Sibiu, unde pot să le ofer naturale", precizează Ioan Pășcănuț. Sticla de 500 de mililitri de suc sau nectar de cătină se vinde cu 25 de lei, iar litrul de ulei de cătină se vinde și cu 250 de euro. Potrivit lui Ioan Pășcănuț, acest ulei face toți banii.

"Dintr-un kilogram de cătină uscată obțin 120-140 de grame de ulei. Practic, este un concentrat de vitamine și elemente bioactive foarte puternic. Pentru uz extern, este cel mai bun cicatrizant, iar în cazul arsurilor, dacă îl pui la timp, elimină acea exfoliere, iar rana se vindecă foarte repede și bine. În plus, este bun pentru orice afecțiune a pielii: de la eczeme până la ... orice. Intern, este bun pentru foarte multe acțiuni, de la tubul digestiv până la boli grave, la care zice că le încetinește evoluția. Am avut mulți bolnavi de cancer care au încercat, la sfatul medicului, să facă o cură de ulei de cătină. Este demonstrat științific că are proprietăți în acest sens", explică sibianul.
El povestește că nu și-a amortizat încă investiția, dar, de vreo trei ani, firma a intrat pe profit. Ca să-și scoată toți banii ar trebui să se mai dezvolte, dar dezvoltarea înseamnă alte zeci de mii de euro care ar trebui investite. Cu toate acestea, spune că o plantație de cătină este o adevărată afacere.

"Este o afacere, dar să nu te aștepți la foarte multe de la început. Timpul este foarte mare până obții rezultate. Aș recomanda-o cu mare inimă celor care vor să înceapă o afacere din cătină, dar să mă întrebe foarte bine înainte despre ce este vorba și cum se face", spune sibianul, care le atrage atenția tuturor să nu creadă în "prostiile" de pe internet prin care li se promit profituri uriașe la afacerile cu cătină.