Cei aproape o mie de evrei din Gheorgheni uciși în lagărele de exterminare naziste de la Auschwitz, Birkenau și Dachau au fost comemorați, vineri, la 70 de ani de la debutul genocidului evreiesc din cel de-al Doilea Război Mondial, în prezența ministrului Culturii, Kelemen Hunor.
Manifestările omagiale au început la gara CFR din localitate, unde evreii au fost suiți, în mai 1944, în trenurile care aveau să îi transporte la lagărele de la Auschwitz, Birkenau și Dachau, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Apoi, a avut loc o slujbă religioasă în sinagoga din Gheorgheni, construită în anii 1927-1928.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, prezent la eveniment, a declarat că "lecția dură" a istoriei nu trebuie uitată, iar comemorarea victimelor nazismului "protejează împotriva uitării".
"Trebuie să reflectăm asupra vigilenței memoriei colective. Prin comemorare putem inventaria pierderile noastre și putem spune că prin deportarea evreilor din Gheorgheni noi, cei de aici, sigur că am devenit mult mai săraci și mult mai puțin deschiși, cel puțin în anii 40, la valorile reprezentate de comunitatea evreilor din Gheorgheni. În același timp, prin comemorare trebuie să ne protejăm și împotriva uitării. Lecția extrem de dură dată de istorie nu trebuie uitată și noi spunem de fiecare dată că nu trebuie să se mai întâmple vreodată”, a declarat Kelemen Hunor.
Deputatul Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și-a exprimat speranța că oamenii vor deveni mesagerii ideii de a nu se repeta niciodată "ucideri în masă".
La rândul său, directorul pentru Drepturile Omului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Oana Rogoveanu, a reamintit că 131.639 de evrei proveniți din Transilvania, ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena, au fost deportați și au pierit în lagărul de exterminare de la Auschwitz.
"Pentru ca astfel de crime inimaginabile să nu se mai repete, avem nevoie să strângem rândurile într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranță etnică, religioasă sau a oricărei alte forme de intoleranță. Suntem îngrijorați de reapariția manifestărilor rasiste, antisemite, xenofobe în anumite părți ale societății europene. Nu trebuie să așteptăm ca numărul victimelor intoleranței să atingă proporții dramatice pentru a reacționa", a spus reprezentanta MAE.
În sinagoga din Gheorgheni s-a dat citire, de asemenea, mesajului ambasadorului Israelului la București, Dan Ben-Eliezer, iar prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a ținut să sublinieze solidaritatea cu urmașii victimelor Holocaustului și opoziția față de "resuscitarea" oricărei forme de extremism, xenofobie, nisemitism și șovinism.
Jean-Adrian Andrei a propus ca, "printr-un efort comun", cu sprijinul autorităților centrale, autoritățile din Harghita să ridice la Gheorgheni, până la comemorarea a 75 de ani de la Holocaust, un monument în memoria celor aproape o mie de evrei din județ, uciși în lagărele de exterminare.
De asemenea, la școala generală "Vaskertes Marton" de lângă Sinagogă, în curtea căreia au fost strânși evreii din oraș în zilele de 3,4 și 5 mai 1944, pentru a fi deportați în lagărele de exterminare, a fost dezvelită o placă comemorativă.
La manifestările de la Gheorgheni a mai fost prezent consulul Ungariei la Miercurea Ciuc, Csige Sandor Zoltan, iar printre participanți s-a aflat și singura supraviețuitoare a comunității evreilor din Gheorgheni, Eva Țuțui, care va împlini 90 ani în luna august.
Ea a povestit că a supraviețuit Holocaustului numai pentru că atunci când au început deportările se afla la studii, la Școala de Fete din Budapesta, însă părinții și fratele ei au fost suiți în trenurile deportaților și duși în ghetoul de la Reghin, iar de acolo au pornit către lagărele din Germania. Au reușit să se salveze înainte de a trece granița, după ce tatăl ei i-a arătat grănicerului "dovada faptului că a luptat în armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, când a fost decorat pentru acte de vitejie”.
Potrivit arhivelor orașului, în Gheorgheni au trăit aproape o mie de evrei vorbitori de limba idiș, religioși. Majoritatea era formată din muncitori la fabricile de cherestea, dar a existat și o clasă mijlocie de medici, avocați, oameni de litere, funcționari, comercianți și industriași.
