Nu se știe dacă bătaia cruntă încasată de la ortaci, în timpul Mineriadei din 1990, sau chemarea tot mai puternică pentru cele sfinte l-au determinat pe actorul Dragoș Pâslaru să părăsească cele lumești în anul imediat de după Revoluție și să se retragă la mănăstire. Acum, bărbatul în vârstă de 63 de ani este călugărul Valerian și își duce viața în munți, în Schitul Pătrunsa din Județul Vâlcea.
Într-un interviu pentru "Ziarul Lumina", monahul vorbește despre păcatele din sihăstrie, despre relația cu Dumnezeu și despre cum ruperea de lumea laică și traiul în pustietate sunt mai grele decât provocările de zi cu zi ale oamenilor obișnuiți.
Întrebat dacă păcatele l-au copleșit și în pustietate, călugărul a răspuns:
"Cum să nu, tot timpul, dar nu copleșit... Dumnezeu ți le-arată, îți vezi toate păcatele și-atunci există pericolul de a te zdrobi. Cea mai mare înșelare la pustie, cred eu, este această trufie de a fi la pustie: uite, domle, eu sunt pustnic, eu stau aicea - mândria aceasta!", spune călugărul Valerian.
"Încă o dată: pustia te pune față-n față cu tine însuți, cu ceea ce ești, cu neputințele tale, cu neștiința ta, cu absența lui Dumnezeu, și nu pentru că Dumnezeu ar fi depărtat de tine, ci pentru că tu te-ndepărtezi de El", adaugă el.
Dumnezeu și când te pedepsește, în pedeapsa Lui simți o bucurie, pentru că nu este nimic altceva decât o eliberare. - Valerian Pâslaru.
