SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Ce înseamnă SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Fenomene de SOLSTIȚIU de iarnă

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul SOLSTIȚIULUI DE IARNĂ Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Ce se întâmplă de SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

La data SOLSTIȚIULUI DE IARNĂ, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul SOLSTIȚIULUI DE IARNĂ, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător, scrie Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. De SOLSTIȚIUL DE IARNĂ Soarele intră în semnul Capricornului

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Patru momente importante sunt pe parcursul unui an: cele două echinocții, primăvara și toamna, precum și cele două solstiții, vara și iarna. Zilele premergătoare solstițiului de iarnă sunt potrivite pentru un proces de autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului. Tot acum este timpul pentru analiza rezultatelor la care am ajuns. SOLSTIȚIUL DE IARNĂ ne-a adus întotdeauna o energie nouă și, de fiecare dată și noi căi de manifestare a acestei energii.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Sâmbătă seara (21 decembrie 2013), Soarele va intra în semnul Capricornului și noi trăim în momentul solstițiului de iarnă, care marchează începutul iernii astronomice.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Ritmul firesc al naturii ne oferă patru momente importante pe parcursul unui an: cele două echinocții, primăvara și toamna, precum și cele două solstiții, vara și iarna. La echinocții, influențele energetice ale Soarelui și Lunii se manifestă în mod egal. La solstiții influențele Soarelui și Lunii se manifestă diferit. La solstițiul de vară influența Soarelui este maximă și influența Lunii este minimă. SOLSTIȚIUL DE IARNĂ ne aduce influența maximă a Lunii alături de influența minimă a Soarelui. Aceste aspecte energetice se văd în lumea fizică în modul cum se modifică durata zilelor și a nopților, pe parcursul succesiunii anotimpurilor. Astfel, la SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, știm cu toții că avem parte de cea mai scurtă zi din an însoțită de cea mai lungă noapte.

Începând de la echinocțiul de toamnă, influența energetică a Lunii asupra noastră (și asupra a tot ce există pe Pământ) crește din ce în ce mai mult, prin comparație cu influența Soarelui, iar noi traversăm o perioadă de introspecție, de limpezire interioară, care culminează cu zilele premergătoare solstițiului de iarnă. Aceste zile sunt potrivite pentru un proces de autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului precum și a rezultatelor la care am ajuns, scrie stiridebuzau.ro.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Emisfera nordică are parte de SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie în emisfera nordică are loc solstițiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. În jurul datei de 21 decembrie sau 22 decembrie (cel mai adesea) se petrece fenomenul opus: are loc SOLSTIȚIUL DE IARNĂ în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ .Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci cînd în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, cînd are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria soarelui atinge extrema sudică.

Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

sursa: wikipedia

Pe 21 decembrie, are loc SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2014, când Soarele se află la cea mai joasă înălțime, după care, din „moș lipsit de putere" începe să întinerească și urcă progresiv pe bolta cerească - durata zilei începe să crească.

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torțe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui și a se închina acestuia, precum și altor zeități. După rugăciune, se țineau petreceri cu foc, se cânta și se dansa până la asfințit, când oamenii coborau la casele lor.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013: Romanii intră în scenă

După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogățit cu Saturnaliile și Calendele lui ianuarie, scrie ziuaconstanta.ro.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn și soției sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spațiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013: Sub semnul soarelui

Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când își ofereau daruri și își transmiteau urări. Atunci se împărțeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiție transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.

Tot de la romani s-au transmis în credința solară a strămoșilor noștri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Anticii credeau că la SOLSTIȚIUL DE IARNĂ se marchează trecerea de la anul îmbătrânit calendaristic către renașterea celui nou, reprezentat de începutul unui timp ce exprimă, la rândul lui, înnoirea lumii. Mircea Eliade afirmă că pentru omul societăților arhaice "lumea se reînnoiește anual" ("Le Sacré et le Profane", p. 68).

În perioada romană, trecerea aceasta prin poarta solstițială a devenit mai conturată ceremonial. Ianuarie este luna zeului Ianus, reprezentat cu două fețe, una îndreptată spre trecut, alta spre viitor. El a devenit simbolul anului înnoit.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2014: Ce reprezintă de fapt această zi

În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui, potrivit Wikipedia.org.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie în emisfera nordică are loc solstițiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

În jurul datei de 21 decembrie sau 22 decembrie (cel mai adesea) se petrece fenomenul opus: are loc SOLSTIȚIUL DE IARNĂ în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci cînd în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, cînd are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria soarelui atinge extrema sudică.
Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Iată când vor avea loc următoarele solstiții de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic:

2014    22 decembrie ora 01:03
2015    22 decembrie         6:48
2016    21 decembrie       21:44
2017    21 decembrie       18:28
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013: Un moment special

Faptul că, în acest moment al anului, Soarele se află la cea mai mică distanță față de linia orizontului - pentru latitudinea medie a țării noastre, la numai 21 de grade - a produs o puternică impresie asupra oamenilor din toate timpurile și toate locurile, cea mai frecventă interpretare pe care SOLSTIȚIUL DE IARNĂ a primit-o fiind că acesta este momentul în care se deschid deopotrivă cerurile și străfundurile, iar puterile bune și cele rele se confruntă într-o bătălie epică, scrie renașterea.ro.

Istoria a făcut ca momentul decisiv al Revoluției Române din Decembrie 1989 să se petreacă în Noaptea cea mai lungă, fapt care a contribuit într-o mare măsură la percepția populară din acele momente, din societatea noastră, dar și de peste hotare, că evenimentele de atunci și deznodământul lor sunt voința cerurilor.

Acest moment de istorie contemporană are, de altfel, corespondente prestigioase în istoria și credințele universale. Spre exemplu, în lumea romană antică, SOLSTIȚIUL DE IARNĂ marca debutul festivalului Saturnaliilor, prin care oamenii puteau să retrăiască nașterea zeilor și să contribuie astfel la primenirea lumii.

Însoțite în formele sale primare și de sacrificii umane (iată deci că întâmplările din 1989 au avut precedente mistice de greutate), Saturnaliile - care se regăseau, în forme ușor diferite, la toate civilizațiile din jurul Mediterranei și din Orientul Mijlociu - au fost convertite, după apariția creștinismului, în sărbătoarea Nașterii Domnului, care, din cauza imperfecțiunii calendarelor antice, a ajuns treptat să fie celebrată cu un decalaj de trei-patru zile.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013, marcat de GOOGLE

GOOGLE marchează sâmbătă, 21 decembrie, SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013, respectiv începutul iernii astronomice, prin schimbarea logoului cu un doodle special care sugerează pregătirea pentru anotimpul rece, scrie Mediafax.

GOOGLE își va întâmpina utilizatorii cu un logo special, cu literele transformate într-o mănușă încolăcită la care două mâini croșetează de zor. Cei care vor accesa motorul de căutare vor putea afla mai multe informații despre SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013 apăsând noul logo GOOGLE.

Conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din București, ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit "ecliptică", a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul SOLSTIȚIUL DE IARNĂ Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a României, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2013 - Semnificații

Cuvântul "solstițiu" provine din latinescul "solstitium" ("sol" - soare, "sistere" - nemișcat). SOLSTIȚIUL DE IARNĂ a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne și serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracțiior, băuturii în exces și orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Mai multe studii au evidențiat faptul că pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost astfel poziționate încât lumina soarelui la apus să cadă într-un anumit fel la SOLSTIȚIUL DE IARNĂ.

Google își modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalități.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ ÎN ISTORIE: Ce s-a întâmplat în această zi

1375 - A încetat din viață Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renașterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări "Decameronul", culegere de nuvele "în ramă"; a fost primul biograf și comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)

1401 - S-a născut Masaccio (Tommaso di Giovanni di Simone Guidi), pictor florentin, reprezentant al Renașterii timpurii (Capela Brancacci din Florența - frescele "Sfânta Treime" și "Adam și Eva izgoniți din Rai") (m. 1428)

1846 - Robert Liston a realizat prima operație chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

1879 - S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, șef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953) (m. 5 mar. 1953)

1883 - A apărut volumul "Poesii" de Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieții poetului; cuprinde 64 de poezii

1886 - S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic, ministru și prim-ministru al României; a fost ministru de Externe în guvernul condus de Petru Groza; în 1945 a condus delegația română la Conferința de Pace de la Paris, unde a susținut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române (m. 28 mar. 1957)

1891 - A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educație fizică la colegiul Springfield din Massachusetts

1898 - Marie și Pierre Curie descoperă radiul

1913 - A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucișate semnat de britanicul A. Wynne

1917 - S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societății germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele "Tablou de grup cu doamnă", "Părerile unui clovn") (m. 16 iul. 1985)

1933 - A încetat din viață Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediție cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 - 1924) (n. 7 iun. 1879)

1937 - A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, "Alba ca zăpada", produs de Walt Disney

1940 - S-a născut Frank Zappa, instrumentist și compozitor, unul dintre cei mai importanți muzicieni americani ai ultimelor decenii (m. 4 dec. 1993)

1940 - A încetat din viață Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai "generației pierdute", autor de romane și nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: "Marele Gatsby", "Blândețea nopții") (n. 24 sep. 1869)

1958 - Generalul Charles de Gaulle a fost ales președinte al celei de-a V-a Republici Franceze

1968 - Lansarea navei cosmice "Apollo 8" care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 dec.-27 dec. 1968)

1969 - Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000km

1971 - A fost creată organizația umanitară "Medici fără frontiere" - "Medecines sans frontieres"; asociația are drept scop acordarea de ajutor medical în situații de urgență care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale

1988 - Doi membri ai unei grupări radicale din Libia provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localității Lockerbie din Scoția, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1991 - A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunității Statelor Independente, care consfințește destrămarea definitivă și dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desființarea cetățeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de președinte al URSS

1994  - Secția Parchetelor Militare a finalizat "Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989". Documentul a fost pus la dispoziția presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele din decembrie 1989, a președinției, conducerii MI, MApN și SRI.

1999 - A încetat din viață muzicianul jamaican Joe Higgs, eminența cenușie a muzicii reggae și mentorul lui Bob Marley

2001 - Senatorii și deputații au aprobat, cu 483 de voturi "pentru" și 2 voturi "împotrivă", participarea României în cadrul forței internaționale de asistență din Afganistan, solicitată Parlamentului de către președintele țării

2003  - Saddam Hussein a fost capturat de militarii americani după ce a fost luat prizonier de forțele kurde, sedat și abandonat în custodia trupelor Statelor Unite.

2009 - Traian Băsescu a depus jurământul în fața Parlamentului, pentru al doilea mandat de președinte al României.

2012  - A încetat din viață Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul "In-A-Gadda-Da-Vida" din 1968 (n. 15 septembrie 1942) (sursa: Mediafax.ro)