Constantin si Elena. Constantin și Elena. Pentru ziua de 21 mai, data la care sunt serbaţi Sfinții Constantin și Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să își facă apariția:
- mulți agricultori nu lucrează de ziua Sfinților Constantin și Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de 21 mai, Sfinții Constantin și Elena, este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alungă duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stana.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Cercetătorii sunt de părere că deciziile împăratului Constantinin favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, că fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constantiu să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Român de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă șase copii.
Constantin si Elena.Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune. În anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata română drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constantiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femină” (Doamna prea nobilă).
În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincție pe care o putea primi o femeie, aceea de “Augusta”. În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediție la Ierusalim, pentru a găși Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos.
Constantin si Elena. Ce nu este bine să faci pe 21 mai
În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
Constantin si Elena. Agricultorii nu lucrează
SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori - ei îşi aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.
De ce este bine să ai bujori în casă
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
