Ca orice mare sărbătoare religioasă, Ziua de Sfântul Ștefan are o serie de obiceiuri și tradiții, unele care provin din practicile bisericești, iar altele din credința populară. Iată ce se spune, cin popor, că nu este bine să faci în această zi.
În această zi, se crede că nu sunt recomandate drumețiile montane și deplasările în zone izolate. Deși tradiția spune că sfântul Ștefan este, în general, un protector al plimbăreților, să porniți într-o expediție chiar de ziua lui poate fi o "sfidare".
Fiind zi de sărbătoare, r]nduielile biserice;ti spun că nu se face curățenie în casă și nu se spală haine.
Nu te certa cu nimeni, chiar dacă ai dreptate. Dacă nu te-ai împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei cu care ai avut probleme tot anul, mai ai o șansă de Sfântul Ștefan. Reconcilierele sunt mai puternice și mai durabile dacă se fac în această zi.
O altă veche tradiție se referă la puterile sporite pe care le-ar avea în această zi icoana care-l înfățișază pe mucenicul martir: cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ștefan.
Tot azi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci, potrivit crestinortodox.ro.
De asemenea, de Sfântul Ștefan, se prepară și se împart mucenici cu miere și nucă.
