Pericolul ascuns din cuburile de gheață

Gheața a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru conservarea alimentelor perisabile dar și pentru răcirea aerului și a băuturilor. Până la inventarea aparatelor mecanice de refrigerare însă, gheața era recoltată în timpul iernii, din râurile și lacurile înghețate, ori de pe munții înalți și păstrată, apoi, tot timpul anului, în construcții speciale, de regulă subterane.

Un astfel de depozit a fost construit în Mesopotamia acum aproape 4.000 de ani, conform unei tablete cuneiforme. Ulterior, chinezii, cu o mie de ani înaintea erei noastre, macedonenii conduși de Alexandru cel Mare ori romanii, în vremea Imperiului, au folosit această metodă, dar gheața a devenit cu adevărat populară abia la începutul secolului al XIX-lea. Până atunci, conservarea alimentelor și răcirea băuturilor și a preparatelor în acest fel, practici dificile și costisitoare, erau rezervate doar celor bogați și puternici.

Apoi, omul de afaceri american Frederic Tudor a început să recolteze gheață de pe lacurile din apropierea orașului Boston și să o exporte către insulele din Caraibe și chiar Europa sau America de Sud. Printre clienții săi nu se regăseau doar cei din elita societății ci și patronii noilor afaceri cu pește, lactate ori băuturi alcoolice, care apăruseră în marile orașe. Cererea de gheață a dus la creșterea concurenței și la apariția altor companii asemănătoare astfel că, până la jumătatea secolului al XIX-lea, produsul se regăsea deja în cele mai multe dintre casele din mediul urban.

Ulterior, frigiderele electrice au introdus gheața artificială, care poate fi produsă acasă, în orice anotimp, eliminând nevoia recoltării acesteia de pe lacurile și râurile înghețate și a livrării până la client. În prezent, aparatele frigorifice capabile să înghețe apa se regăsesc în marea majoritate a locuințelor și din ce în ce mai mulți oameni se folosesc de cuburile de gheață pentru a-și păstra băuturile reci.

Iată ce riscuri presupune însă această metodă:

Bacterii

În general, în țările dezvoltate, autoritățile reglementează calitatea apei potabile, stabilind un număr maxim admis de bacterii la fiecare centimetru cub, precum și anumiți parametri chimici și microbiologici. Astfel, cuburile de gheață produse cu apă de la robinet ar trebui să fie sigure pentru consum, relatează Huffington Post. Din păcate însă, aparatele de refrigerare individuale nu sunt controlate, astfel că apa poate să fie contaminată în timpul procesului de înghețare.

Un studiu realizat pe automatele de gheață de la restaurantele din Las Vegas, Statele Unite, a arătat că 33.3% dintre mostrele obținute depășeau reglementările EPA (n.r. Environmental Protection Agency, agenția de protecție a mediului, în limba engleză) privind numărul de bacterii heterotrofe și 72.2% prezentau urme posibile de bacterii coliforme. Din păcate, acest lucru înseamnă că, probabil, și alte alimente din restaurante prezintă aceleași caracteristici și chiar dacă nu, riscul ca acestea să devină contaminate în contact cu gheața este unul crescut, spune Pritish Tosh, medic de boli infecțioase și cercetător la Mayo Clinic.

Mucegai

Martin Bucknavage, asociat al departamentului de știință alimentară din cadrul Universității Pennsylvania, spune că mucegaiul este probabil principalul vinovat în cazul contaminării gheții. Din păcate, acesta se găsește frecvent în mașinile de gheață din restaurante și, uneori, apare și în frigiderele și congelatoarele din gospodării. Temperatura scăzută din congelatoare împiedică, de obicei, dezvoltarea acestuia, dar problemele apar atunci când aparatele sunt oprite și pornite în mod frecvent.  " Dacă mașina de făcut gheață ori frigiderul dumneavoastră încetează să funcționeze pentru o vreme, curățarea acestora este necesară înaintea folosirii", spune Bucknavage.

Alte surse de contaminare

Dacă folosiți un clește pentru gheață fără a vă spăla pe mâini și îl puneți apoi la loc în frapieră, cuburile pot fi contaminate cu bacteriile care se află deja pe mâini ori pe clește. La fel, dacă scoateți gheața din tavă cu mâinile goale, fără a vă spăla, cuburile și băutura pot fi contaminate. Acest lucru poate să cauzeze probleme serioase de sănătate sau chiar moartea, așa cum s-a întâmplat în cazul unui băiat de 15 ani din Statele Unite. "Cei mai mulți nu realizează riscul la care se expun. [gheața contaminată] nu miroase diferit, nu arată diferit, bacteriile sunt microscopice. Nici nu ai ști ce s-a întâmplat", spune Debra Huffman, microbiolog la Universitatea din South Florida.

Un studiu realizat în 49 de restaurante, baruri și hoteluri din Chicago, în anul 2007, a arătat că în 20% dintre acestea gheața era contaminată cu un număr mare de bacterii fecale coliforme. "Cleștii pentru gheață trebuie curățați, la fel ca orice altă ustensilă de bucătărie. Iar cuburile nu trebuie scoase cu mâinile goale din mașina de făcut gheață, pentru că acestea sunt o potențială sursă de bacterii", spune Bucknavage.

Deși prezența acestor contaminanți este neliniștitoare pentru cei mai mulți dintre noi, riscurile de sănătate pe care le exercită asupra unui sistem imunitar sănătos sunt relativ reduse. Atât Pritish Tosh cât și Martin Bucknavage spun că, deși ocazional unii viruși mortali se transmit prin intermediul gheții, aceste situații sunt extrem de rare. Ca măsuri de precauție, aceștia recomandă curățarea frecventă a aparatelor de refrigerare și a ustensilelor de bucătărie, precum și evitarea barurilor și a restaurantelor care par murdare, pentru că, probabil, în astfel de locuri normele de igienă nu sunt respectate.