Obiceiuri și trandiții în Săptămâna Mare. Ar fi bine să NU faci aceste lucruri

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. Femeile trebuie să meargă la biserică să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere și vin, iar bărbații să aprindă focuri rituale în curți, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morților care se spune că se reîntorc la casele lor. Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca și cozonacii.

Tradiția spune că este bine să păstrezi un ou roșu până la Paștele viitor, și nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul. În Joia Mare, când au avut loc cele mai importante ritualuri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea lui Iisus de către Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii.

E bine să se aprindă lumânări la ferestre, căci potrivit credinței populare, în această seară lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea morților. Tradiția spune că fetele trebuie să-și pună 12 dorințe pe ață, făcând câte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească.

Ața se pune sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Mai mult, în credința populara, cei care țin post din Joia Mare și pana în Paști vor fi înștiințați de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se țină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mâncăruri și să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că acela care vor ține postul negru vor fi feriți de boli tot anul și vor avea belșug și spor în toate Cine poate și are curaj, e bine să se scalde în râuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferința prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă de oțet și urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet.

În Sâmbăta Mare, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soț, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.

Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă și să se pregătească hainele noi pentru Înviere și un coș cu oua roșii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămânii Mari, unde pe lângă slujbele speciale, se țin predici pentru sufletele noastre și pentru iertare de păcate. Săptămâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când lumea merge la biserică pentru a lua lumină sfântă de la preot. Altă tradiție spune în Săptămâna Mare e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu cei cu care au fost în dușmănie.

La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca și apa , are un rol purificator.

În ziua de Paști nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări.

În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. – Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate.

În ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăți din ele peste an.

Cocoșul sfințit de Paște se credea a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoși la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoșul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoșii erau dați de pomană săracilor.

La masa de Paște e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi
pește și pasăre, pentru a fi sprinten precum peștele și ușor ca pasărea.

Cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paște, te vei întâlni în lumea cealaltă.

Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea noroc tot anul.

De Paști se așeză o bucățică de fier sub prag , că o protecție pentru casă.

Dacă prima persoană care îți intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paște, există credința că cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, pentru a-și proteja rude dragi.

Se spune că cei ce mor în duminică de Paște sunt scutiți de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

Copii născuți de Paște sunt binecuvântați, având o viața luminată și presărată cu noroc toată viața.