În România, prima zi a primăverii este marcată de un simbol: mărțișorul. Potrivit tradiției, se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și că acesteia îi merge bine tot anul. Și totuși, ce simbolizează firul alb și roșu?
Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie întreagă de obiceiuri și tradiții de Mărțișor, o sărbătoare închinată înnoirii timpului în pragul primăverii. Micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la mână de către fete și femei, este menit să facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară.
În popor se spune că acest simbol pe care astăzi îl purtăm în piept reprezintă renașterea naturii și are rol de talisman. Dar care este semnificația celor două culori care îl caracterizează? Ce simbolizează alb și roșu?
Ce simbolizează firul alb și roșu
Primul mărțișor a fost șnurul împletit din fir alb și negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roșu. Această culoare protejează de rele și exprimă iubirea în credința populară, iar albul semnifică puritate și energie. De asemenea, simbolistica firelor bicolore este că albul reprezintă iarna, iar roșul reprezintă vara. Pe de altă parte, este posibil ca roșul să fi înlocuit negrul, deoarece acesta evocă anumite sacrificii.
„Șnurul este mai important decât obiectul atașat lui. Acesta este mărțișorul autentic“, spunea Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român din Capitală, potrivit adevărul.ro.
Mai demult, șnurul era confecționat din două fire de lână răsucite. La români, potrivit credinței populare, Baba Dochia a a tors firul atunci când a dus oile pe munte Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvara, la nașterea timpului calendaristic.
Copiii, băieți și fete deopotrivă, primeau în dimineața zilei de 1 martie mărțișoare. Aromânii puneau mărțișorul în piept sau la mână în seara zilei de 28 sau 29 februarie. Oamenii credeau că mărțișorul îi ferește de boli și de deochi, că vor avea noroc în dragoste și vor fi mai înstăriți. Cu alte cuvinte, era un talisman pentru a proteja împotriva răului pe tot parcursul anului.
Primele obiecte atașate la șnururile bicolore au fost monedele de aur sau de argint. Mai târziu, au apărut mici bijuterii, de obicei din argint, iar mult mai târziu mărțișoarele din lemn și din cânepă. În tradiția populară, aducătoare de noroc sunt mărțișoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora al credinței.
Deși pentru români a devenit un simbol fără de care nici nu ne-am putea imagina prima zi de martie, Mărțișorul este sărbătorit în mai toate țările din sud-estul Europei, cu câteva mici diferențe.
Sursă text: Click.ro