De ce mașinile cu hidrogen n-au ajuns niciodată alternativa perfectă la benzină sau diesel?

Cu toate că mașinile cu hidrogen sună bine în teorie, realitatea este mai dură decât am vrea. Se adună, pentru fiecare încercare de-a face una, mai multe probleme decât soluții și inginerii încă n-au dat de cap problemei.

Cel mai mare obstacol în calea dezvoltării unor astfel  de automobile este hidrogenul însuși. Este un element care nu prea se regăsește în stare liberă, ci doar în substanțe compuse. El poate fi extras prin metode termochimice din gazele naturale, prin termoliză din biogazul obţinut prin putrefacţia deşeurilor sau prin electroliza apei. Toate sunt metode foarte costisitoare pe care niciun șofer n-ar vrea să le susțină.

Dincolo de-a obține combustibilul acesta, instalația propriu-zisă presupune unele riscuri. Hidrogenul, în stare pură, este deosebit de inflamabil, astfel că devine mult mai periculos decât benzina sau motorina. Totodată, e valabil că aceleași metode de producere a hidrogenului necesită o cantitate foarte mare de combustibili fosili.

Cu toate că hidrogenul arde la fel ca benzina sau ca motorina, nu oferă și aceleași performanțe. Nu vrea nimeni o mașină care demarează greu, pe care n-ai unde să o alimentezi și care este mai nesigură decât una cu combustibil fosil.

O serie de producători auto s-au grăbit să fabrice astfel de vehicule și, evident, vorbim de nume mari: Toyota, BMW, Daimler, Hyundai, Honda, Ford, Nissan, Volkswagen.

Aceiași producători se uită acum la piața mașinilor electrice. Dar, dacă ți se pare mic numărul stațiilor de alimentare pentru mașini electrice, pentru mașinile cu hidrogen este cu mult mai mic, la nivel global.

Norvegia a fost prima țară care a instalat prima stație de alimentare cu hidrogen. Între timp, n-a avansat dezvoltarea din cauză de costuri.

Sursa