MASLENIȚA, vechiul obicei al rușilor lipoveni, este una dintre cele mai fascinante datini ale comunității din Delta Dunării. De altfel, face parte din „Patrimoniul cultural, istoric și natural.
Înaintea intrării în postul mare al Paștelui există o săptămână a serbărilor de primăvară, numită ,,Maslenița” (Săptămâna Brânzei/Albă), echivalentul Lăsatului Sec la românii ortodocși. Obiceiul ancestral rusesc s-a păstrat mai bine, până astăzi, în așezările din zona dobrogeană, scrie Constanța Veche.
Termenul de Maslenița a luat naștere în secolul al XVI-lea. Numele sărbătorii este de origine slavă (maslo=ulei), multe dintre preparate fiind unse cu unt. După legendă, Maslenițaera fiica Tatălui Îngheț și locuia în Nord. Odată, un bărbat a găsit-o în nămeți de zăpadă și a vrut să o încălzească. Dar, dintr-odată, Maslenița a devenit o femeie robustă, cu obraji roșii și râs sonor. Aceasta l-a făcut pe acel bărbat să uite de iarnă, i-a încălzit sângele și au început să danseze. La început Maslenița se sărbătorea doar o zi din săptămână.
Apoi, fiecare zi a căpătat câte un nume. Fiecare gospodină își dădea silința să-și trateze familia și rudele cât mai bine. Preparatul de bază era, desigur, blinî - renumietele clătite lipovenești. Preparatul are o însemnătate simbolică: rotundă, rumenă, fierbinte, asemănată soarelui, care, de acum, lumina și încălzea din ce în ce mai mult, prelungind ziua. Există o superstiție: câte blinii ai mâncat, atâția în viață ai câștigat.
Potrivit unor obiceiuri vechi, fetele își legau părul lung la spate și împleteau o panglică (lenta). În timpul sărbătorii Maslenița, fetele ofereau băieților din panglici, ca gest de simpatie și promisiunea unei relații viitoare. La staroveri, panglica este un simbol al tinerelor necăsătorite și tânara cu părul prins cu o panglică roșie este logodită.
