Românii s-au tratat cu umor în perioadele mai dificile. În Epoca de Aur, bancurile au fost principala formă de rezistență culturală la atrocitățile comunismului, dar și criza are parte de foarte multe bancuri. Personajele momentului se întâlnesc cu fantomele trecutului într-un amalgam de umor și haz de necaz.
O tipă vine acasă foarte supărată! Soțul său o întreabă:
- Ce s-a întîmplat, dragă?
- Doctorul mi-a zis că sufăr de o boală.
- Ce boală, draga mea?
- Ceva cu S!
- SIDA?
- Nu, parcă nu!
- Sifilis?
- Cred că da!
Înnebunit, tipul dă telefon la secretara directorului său, acesta îl sună pe director, care își sună prietena...
A doua zi, la policlinică se prezintă 100 de persoane pentru analize.
Inainte de a intra, soția îi zice:
- Dragă, mi-am adus aminte de ce anume sufăr.
- De ce anume, draga mea?
- Scleroză!
*****
Bărbatul către Dumnezeu:
- De ce ai făcut femeia să fie așa frumoasă?
- Ca să o iubești.
- Dar de ce ai făcut-o așa proastă?
- Ca să te iubească și ea pe tine
*****
În timpul unei dispute, o femeie îi spune soțului ei:
- Am fost nebună cînd m-am măritat cu tine!
- Știu, da', cum eram îndrăgostit la vremea aceea, nu am observat!
*****
Dupa o aventură de două luni, o tînără îl întreabă plină de emoție pe iubitul ei:
- Cînd o să mă prezinți rudelor tale?
- Draga mea, deocamdată e imposibil. Copiii sînt la țară, iar nevastă-mea e plecată într-o delegație!
