Românii nu ratează niciun prilej pentru a lansa pe piață bancuri noi.
Vizavi de mine locuiește o distinsă doamnă profesoară de pian, văduvă. O mai ajut cu mici reparații prin casă și mai fac și eu un ciubuc.
Are o singură fată – Anaysa, o frumusețe latino, cu păr buclat căzând pe umeri în valuri de culoarea castanei bătând ușor în ruginiu, buze brune, sâni pere – model internațional, locuiește în California. Am visat mereu s-o cunosc, deși ce șanse ar putea avea un seralist cu nici doi ani făcuți la Psihologie, care împușcă banul la o firmă de curier?
A venit în țară taman cu două zile înainte să ningă. Și-a închiriat o mașină și a parcat-o lângă bloc, înghesuindu-mă. Mi-a plăcut asta.
Când am văzut că ninge, am simțit că am o șansă: dacă se va înzăpezi, voi fi acolo să o ajut! Chiar așa s-a întâmplat, când a ieșit frumoasa latino dimineață la mașină, și-a pus mâinile în cap. Un adevărat Everest crescuse acolo unde ieri lăsase o buburuză de Peugeot. M-am prezentat cu lopata în mână, Anaysa a zâmbit fraged, mușcându-și buzele brune și clipind des, apoi mi-am spus „Totul sau nimic!” și i-am șoptit la ureche:
- Știi, visam să fii în dificultate și eu să-ți fiu salvatorul!
- Îmi plac bărbații adevărați, atenți și fini, ca tine. Îți mulțumesc și pentru tot ce faci pentru mama! Urci să bei o cafea, să te încălzești după aia?
Și a scos un genunchi din haina de blană, lăsând capul în jos, cu timiditate lucrată.
În așteptarea liftului ne-am îngrămădit într-un colț, aproape rupându-ne hainele de pe noi. Am deschis ușa liftului și ne-am aruncat peste un biet copil care tocmai dădea să coboare. Copilul s-a uitat speriat, apoi a urlat:
- Doamna Anaysa, el e golanul care a coborât la 3 noaptea cu lopata și v-a înzăpezit așa rău mașina și a dat și cu ulei sub roți!
