UE ezită să se implice în conflictul gazelor dintre Ucraina şi Rusia
Uniunea Europeană refuză să se implice în conflictul gazelor dintre Kiev şi Moscova, în pofida cererilor lor repetate, în condiţiile în care contractele dintre Ucraina şi Rusia nu sunt transparente, iar relaţiile europenilor cu Moscova sunt deja destul de complicate, relatează AFP.
"Refuzăm să luăm parte la dispută, este un diferend comercial, nu cunoaştem toate detaliile tuturor contractelor, care sunt confidenţiale", a declarat sâmbătă vicepremierul ceh Alexandr Vondra, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.
Vondra s-a întâlnit sâmbătă cu vicepreşedintele grupului rus Gazprom, după ce vineri primise o delegaţie ucraineană, dovadă a eforturilor celor două părţi de a atrage UE de partea lor. În van, însă, asigură oficialii europeni.
"Obiectivul eforturilor noastre nu este să acţionăm ca mediatori, ci să insistăm asupra respectării acordurilor" privind livrările, încheiate între clienţii din UE şi Gazprom, a subliniat Vondra.
Un alt motiv pentru care UE refuză să se implice în negocierile dintre Kiev şi Moscova este faptul că acordurile ruso-ucrainene "nu sunt trasparente", a adăugat el. "Nimeni nu ştie cu adevărat ce scrie în contracte", explică o sursă apropiată preşedinţiei cehe. "Cel care încearcă să se implice riscă mult", a adăugat oficialul.
Nimeni nu ştie nici cine este responsabil pentru scăderile de presiune înregistrate în gazoducturile ungare, poloneze şi române, semn al scăderii volumului de gaz livrat, potrivit aceleiaşi surse. De asemenea, nimeni nu ştie care sunt cantităţile da gaz trimise de Rusia Ucrainei, pentru că nu există staţii de măsurare independente la frontiera dintre cele două ţări. Singurele măsurători de încredere de care dispune UE sunt cele de la intersecţia gazoductelor legate direct la conductele ucrainene - cele din Slovacia, Ungaria, Polonia şi România.
Dincolo de această opacitate, UE are şi alte motive pentru care consideră că "implicarea sa trebuie să se limiteze la încurajarea celor două părţi să negocieze cu bunăcredinţă", după cum a spus Cristina Gallach, purtătoare de cuvânt a şefului diplomaţiei europene, Javier Solana. Unul dintre ele este faptul că negocierile sunt afectate şi de disensiunile persistente dintre premierul ucrainean Iulia Tomoşenko şi preşedintele Viktor Iuşcenko, în special în ceea ce priveşte compania RosUkEnergo, intermediar de neocolit în ceea ce priveşte tranzitul de gaz rus către Europa. Disensiunile au un rol destabilizant pentru Ucraina şi sunt îngrijorătoare pentru UE, care vede în această fostă republică sovietică un model de evoluţie spre democraţie.
Un alt motiv îl reprezintă relaţiile cu Rusia. Dacă UE s-ar implica în acest diferend, "ar complica şi mai mult problema dependenţei sale" energetice faţă de Rusia, unul dintre punctele sensibile ale relaţiilor sale cu Moscova, explică un diplomat.
Iar acest aspect este o sursă de divergenţe în UE, între ţările care pledează pentru o poziţie dură faţă de Kremlin şi pentru legături strânse cu Ucraina (ca Polonia şi ţările baltice) şi cele care vor să menajeze Moscova şi Gazprom (ca Germania şi Italia), explică analistul Philip Hanson, de la institutul Chatham House. "Nu văd cum va reuşi UE să funcţioneze într-un mod unificat când se va ajunge la negocierea unor puncte foarte delicate", a adăugat el.
În concluzie, în pofida trimiterii unei misiuni europene de experţi, UE se va limita, probabil, la a exercita presiuni asupra celor două părţi pentru a găsi un acord şi pentru a livra volumul de gaz prevăzut. Cu atât mai mult cu cât nivelul ridicat de gaz stocat permite ţărilor membre să nu întâmpine probleme timp de "mai multe săptămâni", potrivit preşedinţiei cehe.
În aceste condiţii, toată lumea speră că Moscova şi Kievul vor ajunge la un compromis. "Reputaţia (Rusiei - n.red.) este în joc", a subliniat Vondra.