Top 10 reuşite medicale ale anului 2009
Anul acesta a adus pentru oamenii bolnavi noi speranţe în tratarea bolilor lor, printre care SIDA, Alzheimer şi cancer. Vă prezentăm o parte din reuşitele cercetătorilor, fie ele mai modeste sau mai importante, dar care duc la tratamente mai eficiente.
1. Noi adevăruri despre mamografii
Pe baza unor noi calcule referitoare la riscurile şi beneficiile mamografiilor de rutină, U.S. Preventive Services Task Force le sfătuiesc pe femei să înceapă scanarea de rutină abia la 50 de ani, şi nu la 40 cum se spunea până acum şi ca aceasta să fie efectuată o dată la doi ani şi nu în fiecare an. Femeile sunt sfătuite, de asemenea, să nu se mai examineze singure. Doctorii, pacienţii şi grupurile anti-cancer se opun acestor recomandări, temându-se că este vorba doar despre casele de asigurări care s-au săturat să plătească mamografiile tinerelor.
2. Vaccinul anti-SIDA
Într-un domeniu unde au existat mai multe eşecuri decât victorii, experţii au primit vestea unui vaccin eficient împotriva SIDA cu mult scepticism. În luna septembrie, o încercare de 105 milioane de dolari de a combina două vaccinuri mai vechi împotriva SIDA a avut efectul scontat. Rezultatele testelor, care s-au făcut pe 16.000 de voluntari, arată că rata de succes a vaccinului este de 31%. Este un rezultat modest, având în vedere că mijloacele clasice de contracepţie precum prezervativele pot fi la fel şi chiar mai eficiente.
3. Reluarea finanţărilor pentru cercetarea celulelor stem
Preşedintele Obama a aprobat folosirea banilor federali pentru a finanţa cercetările asupra celulelor stem, după ce aceasta fusese interzisă de către administraţia Bush. Mai există, însă, o lege care interzice oamenilor de ştiinţă să folosească banii guvernamentali pentru a crea organe din celulele stem.
4. Vaccinul anti-H1N1
Vaccinul împotriva virusului A-H1N1 a fost cel mai aşteptat tratament al anului pentru emisfera nordică. Dozele nu sunt însă suficiente pentru a vaccina întreaga populaţie. Acest lucru nu este complet îngrijorător, întrucât, de exemplu, 55% dintre americani nu doresc să fie vaccinaţi din cauza temerilor legate de siguranţa vaccinului.
5. Şoareci creaţi din celule stem
Noii şoricei au fost creaţi în două laboratoare separate din China din celule stem induse pluripotente. Acestea sunt celule adulte (de obicei sunt celule ale pielii) pe care oamenii de ştiinţă le reprogramează la starea lor embrionară prin introducerea a patru gene. Celulele stem reprogramate mai sunt programate încă o dată pentru a se dezvolta în şoareci.
6. Scanarea cancerului de prostată
A scana sau a nu scana? Când este vorba despre cancer, doctorii spun că o detectare timpurie este cea mai bună apărare. Un test făcut însă pe 76.000 de bărbaţi bolnavi de cancer din SUA, arată însă că scanarea şi detectarea timpurie nu scade rata mortalităţii din cauza acestui tip de cancer. U.S. Preventive Services Task Force recomandă scanarea pentru cancerul de prostată doar la bărbaţii de peste 75 de ani.
7. O nouă cercetare asupra autismului
Unii dau vina pe vaccinuri, alţii pe mercur. Dar adevărul este că nimeni nu ştie ce cauzează autismul şi de ce numărul cazurilor este în creştere. Cercetătorii au identificat însă anul acesta un posibil indiciu genetic: variaţiile unei regiuni ale cromozomului 5, care joacă un rol important în 15% din cazurile de autism.
8. Un nou medicament pentru osteoporoză
Stoparea osteoporozei, inevitabila slăbire a oaselor, este cea mai bună modalitate de a scăpa de fracturile coloanei şi ale membrelor care apar la oamenii în vârstă. Medicamentele actuale împotriva osteoporozei lucrează prin blocarea efectelor celulelor care distrug oasele, care cresc o dată cu înaintarea în vârstă. Dar un nou compus abordează problema altfel: opreşte formarea acestor celule dăunătoare. Acest lucru înclină balanţa în favoarea construcţiei oaselor. Compusul denosumab a reuşit, în testele de anul acesta, să reducă riscul de fracturi. Nu se ştie însă dacă, după ce va fi aprobat, va fi mai eficient decât medicamentele existente, Fosamax, Boniva şi Reclast.
9. Noi gene ale Alzheimerului
Oamenii de ştiinţă au descoperit un nou set de gene care contribuie la apariţia bolii ce afectează memoria. Două grupuri de cercetători, care au lucrat separat, au găsit trei gene care formează această boală la 90% dintre pacienţi. Nu este încă clar cum aceste gene cresc riscul de Alzheimer, mai ales pentru că majoritatea oamenilor poartă variaţii ale acestora, dar oamenii de ştiinţă s-au bucurat de descoperire întrucât îi va ajuta să realizeze medicamente mai eficiente.
10. Grăsimea maro la adulţi
Când vă chinuiţi să vă închideţi pantalonii, probabil nu vă întrebaţi ce culoarea are grăsimea de pe burtă: maro sau albă. Dar ar trebui. Cercetătorii au arătat de mult că grăsimea maro arde zahărul în căldură şi consumă mai multă energie decât cea albă. Cu alte cuvinte, grăsimea maro arde energie în loc să o înmagazineze. Se ştia că grăsimea maro era în cantităţi mai mari la rozătoare şi la nou-născuţi, care au nevoie de ea pentru a se încălzi când ies din pântec, iar adulţii au din ce în ce mai multă grăsime albă pe măsură ce îmbătrânesc (şi, prin urmare, mai puţină grăsime maro). Cercetătorii au descoperit însă că adulţii au cantităţi mai mare de grăsime maro decât se ştia până acum, mai ales în zona din faţa şi spatele gâtului. Alte studii au arătat că oamenii cu greutate normală au mai multă grăsime maro decât obezii şi că celulele grăsimii maro sunt mai active la frig.