Rusia face un apel la UE pentru a opri subminarea suveranităţii Moldovei
Chişinăul era calm joi, înainte de noua manifestaţie anticomunistă convocată pentru astăzi, în timp ce opoziţia denunţă arestări, iar Moscova a făcut un apel către UE după evenimentele de marţi, relatează AFP.
Scutierii au plecat de la sediul guvernului, unde peste 1.000 de manifestanţi, mai ales tineri, s-au strâns miercuri după revolte, pentru a protesta din nou faţă de victoria comuniştilor la legislativele de duminică.
După o zi de pauză, mişcările de tineret anticomuniste au chemat prin SMS şi Internet la o nouă adunare vineri dimineaţă, tactică ce le-a permis să reunescă, spre surprinderea generală, circa 10.000 de manifestanţi marţi.
Pe frontul diplomatic, Rusia şi-a exprimat susţinerea faţă de Chişinău, la o zi de la declaraţiile lui Vladimir Voronin, care a acuzat România că nu este străină de aceste manifestaţii, care au dus marţi la devastarea sediilor preşedinţiei şi guvernului. "Sperăm că UE şi România, care au condamnat public violenţele, vor acţiona pentru ca steagurile şi sloganurile româneşti să nu mai fie folosite ca acoperire pentru subminarea suveranităţii R. Moldova", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
La manifestaţiile anticomuniste, unii dintre tineri au scandat "Suntem români!" şi "Vrem să fim în Europa!", agitând steagurile României.
Republica Moldova a aparţinut multă vreme României. Ea a fost integrată în URSS în Al Doilea Război Mondial, apoi a devenit independentă în 1991, la căderea URSS, notează AFP.
Opoziţia din Republica Moldova nu a reacţionat încă la anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative de duminică. Comuniştii au obţinuit 60 de deputaţi, cu unul mai puţin decât majoritatea necesară alegerii noului preşedinte.
În timp ce autorităţile au anunţat arestarea a aproape 200 de persoane după revoltele de marţi, Mişcarea pentru Acţiune Populară a denunţat plasarea în detenţie a liderului ei, Sergiu Mocanu, fost consilier prezidenţial, trecut în opoziţie.
O anchetă pentru "tentativă de uzurpare a puterii" şi "organizare a tulburări de masă" a fost deschisă împotriva sa, chiar dacă el nu a participat la manifestaţii, a anunţat avocatul său. "Puterea are nevoie de un vinovat, iar un fost consilier al preşedintelui, trecut în opoziţie, este perfect pentru acest rol", a spus avocatul Ion Dron.
Alţii au acuzat autorităţile că au lăsat să se producă violenţe, pentru ca opoziţia să fie stigmatizată.
"Nu am văzut pe nimeni acţionând pentru a opri lucrurile. Poliţia, care trebuia să apere Parlamentul, Preşedinţia, pur şi simplu a plecat, spunând astfel 'intraţi şi faceţi ce doriţi' ", a declarat Fedor Gelitch, vicepreşedintele ONG-ului Congres Civic. În opinia sa, "opoziţia a cedat prosteşte provocărilor din partea autorităţilor".
Amnesty International a cerut autorităţilor să evite arestările arbitrare, notând că manifestanţii reţinuţi riscă până la opt ani de închisoare.