Lovitură pentru Kovesi. Criza desemnării procurorului șef european ca oportunitate
Între mascarada audierii candidaților pentru funcția de procuror șef european din Parlamentul European și rebeliunea magistraților din România este o legătură directă. Cea dintâi trebuia să fie semnalul pentru declanșarea celei din urmă și totodată energizantul psihologic al acesteia, scrie Adrian Severin, pe dcnews.ro.
Ceea ce scriam cu ani în urmă, și anume că MCV va deveni instrumentul cu care România va fi menținută ca membru de rang inferior al UE s-a adeverit. Frica Guvernului român de a notifica faptul caducității MCV ca urmare a expirării termenului de valabilitate al clauzei de salvgardare din Tratatul de aderare a României la UE, la 1 ianuarie 2010, își arată consecințele tragice. Ministrul Meleșcanu promisese că va face un pas în această direcție înaintea Crăciunului 2018. Nu l-a făcut. Nu i-au permis cei care îl trag de sfori.
A venit vremea ca ceea ce protagoniștii Europei germane au reușit în România să se extindă la nivelul întregii uniuni. Aceasta și în legătură cu proiectul UE cu mai multe viteze, proiect care implică printre altele întoarcerea fondurilor europene rezervate micilor contributori (deveniți mari perdanți) către marii contributori (ajunși mari profitori).
Despre instituirea unei funcții de procuror european s-a discutat la începutul anilor 2000 în cadrul Convenției privind viitorul Europei. Era vorba despre o procuratură federală care să urmărească infracțiunile transfrontaliere; cu precădere cele legate de tranzacțiile bancare și frauda fiscală. Participanții nu au căzut de acord în legătură cu crearea unei asemenea instituții și în consecință ea nu a fost preluată de Tratatul constituțional și nici de Tratatul de la Lisabona, care a asimilat substanța acestuia.
Citește continuarea pe dcnews.ro