Parlamentul chinez a adoptat o lege controvestată în ceea priveşte libertatea exprimării online

Partidul comunist chinez (PCC) la putere blochează accesul din China la numeroase platforme străine, precum Google, Facebook, Twitter, YouTube, Instagram sau Dailymotion datorită unui sistem foarte perfecționat de blocaj, supranumit 'Marele zid electronic', anunţă Agepres.

Articole, bloguri, forumuri de pe internet sau comentarii de pe rețelele sociale pot fi de asemenea șterse sau cenzurate.

Legea adoptată luni de comitetul permanent al Adunării naționale populare (ANP, parlamentul chinez) dă un cadru legal acestei supravegheri. Ea este axată pe protejarea rețelelor naționale și a datelor personale a 710 milioane de internauți chinezi.

Însă textul le interzice utilizatorilor de internet și publicarea de conținuturi care pot aduce atingere 'onoarei naționale', care pot 'tulbura ordinea economică sau socială' sau 'menite să răstoarne sistemul socialist', respectiv PCC.

Legea, care va intra în vigoare la 1 iunie 2017, le cere de altfel companiilor de internet care operează în China, inclusiv firmelor străine, să verifice identitatea utilizatorilor lor, care nu vor mai putea rămâne anonimi pe internet.

Firmele vor trebui, de asemenea, să asigure 'susținere tehnică și ajutor' autorităților în anchetarea unor infracțiuni și delicte.

'Această lege periculoasă somează operatorii de internet să fie, de facto, agenți ai statului, solicitându-le să cenzureze și să furnizeze date personale autorităților', a declarat Patrick Poon, cercetător în cadrul organizației Amnesty International.

Actori din lumea economică și ONG-uri au denunțat formulările considerate vagi din textul de lege. Companiile străine se îngrijorează în special de faptul că vor trebui să coopereze cu autoritățile pentru 'a proteja securitatea națională'.

Camera de comerț a Uniunii Europene în China și-a exprimat 'preocuparea' pentru noua lege, care aduce 'multe incertitudini și reacții negative în mediile de afaceri' și ar putea 'reprezenta obstacole pentru investiții și pentru firmele străine care operează în țară sau au relații cu China'.

Zhao Zeliang, directorul Biroului de coordonare privind securitatea cibernetică din cadrul Administrației chineze a spațiului cibernetic, a dat asigurări că noile reglementări nu vizează limitarea pătrunderii în China a unor tehnologii și produse străine.

'Unii prieteni străini susțin că noua lege este sinonimă cu o barieră comercială. Este o interpretare eronată, o prejudecată', a estimat el.

China blochează sau cenzurează de multă vreme conținuturile de la internet. Însă restricțiile au fost întărite din 2013, în cadrul unei vaste campanii care îi vizează pe cei care 'răspândesc zvonuri online'. Sute de jurnaliști sau de bloggeri au fost arestați sau intimidați în cadrul acestei campanii.

După măsurile adoptate în septembrie 2013 și care au vizat reducerea la tăcere a rețelelor sociale, internauții chinezi riscă până la trei ani de închisoare pentru mesaje considerate defăimătoare redistribuite de peste 500 de ori sau consultate de peste 5.000 de ori.

De asemenea, comentariile publicate pe rețelele sociale au fost de mai multe ori utilizate în timpul proceselor militanților. Avocatul pentru drepturile omului Pu Zhiqiang a fost de exemplu judecat pentru mesaje în care el critica autoritățile comuniste.

'Dacă libertatea de exprimare și confidențialitatea pe internet sunt barometre ale atitudinii Beijingului față de cei care îl critică, atunci toată lumea — inclusiv internauții din China și principalele companii străine — sunt astăzi în pericol', a spus Sophie Richardson, directoarea pentru China al ONG-ului Human Rights Watch (HRW).