Rodica Sărmaș Furnea: Spaima se numește coronavirus
Autoritățile din provincia chineză Wuhan au decis să ridice în numai șase zile un spital cu o mie de paturi pentru bolnavii internați cu coronavirus. De altfel, nu e pentru întâia oară când realizează așa ceva într-un timp record, pentru că au mai construit unul în 2003, la debutul epidemiei SARS. Realizați cât de departe suntem (și nu ne referim la distanță) de China?
Se pare liliecii că sunt animalele răspunzătoare de apariția coronavirusului, care înspăimântă acum întreaga lume.
Oamenii de știință au ajuns la un numitor comun: coronavirusul din China, identificat în 2019, este același care a ucis opt sute de persoane în 2003, prin epidemia SARS. Arnaud Fontanet, expertul Institutului Pasteur, vorbește de o tulpină diferită: „este coronavirusul HKU9-1, identificat în lilieci”.
Ceea ce se întâmplă azi în China este inimaginabil. Nimeni nu mai are voie să intre ori să iasă din micul orașul Wuhan, unde au fost identificate primele îmbolnăviri. Traficul aerian și feroviar a fost suspendat, iar transportul public a fost și el închis temporar în localitatea cu peste unsprezece milioane de oameni. Sunt probleme serioase de aprovizionare. Panica este devastatoare. Camerele de gardă și spitalele au ajuns neîncăpătoare.
În alte patru orașe din China s-a instituit același regim de carantină.
O țară atât de populată este înspăimântată de moarte. Pacienții pentru care a fost confirmată prezența virusului în organism sunt izolați. Pe aeroportul din Shanghai, de exemplu, o persoană suspectă de infecție cu coronavirus a fost transportată într-o capsulă specială.
Virusul circulă, iar România pare destul de nepregătită pentru o astfel de ofensivă biologică. Autorităţile propun ca aeroporturile internaționale din România să fie dotate cu termo-scannere, pentru a fi depistate persoanele cu febră, iar cinci spitale din București, Iași, Cluj și Timișoara vor trata eventuale cazuri de infecții.
Sunt bune și poveștile, dacă tot nu ai nimic. Vom avea probabil această minimă dotare în cel mai mare aeroport al țării, obligatorie la un debut de alertă epidemiologică, dar ce ne facem cu monitorizarea şi managementul posibilelor infecții cu coronavirus? De obicei, pe hîrtie lucrurile stau excelent, însă când vine vorba de implementare dăm rateuri și cu un singur caz.
E dificil de întrevăzut cum vom face față unui val de infecții cu coronavirus în contextul în care Ministerul Sănătății nu a reușit nici asigurarea stocului de vaccinuri pentru gripa sezonieră. Reținem însă ceea ce s-a stabilit de autorități: eventualele cazuri vor fi tratate la „Matei Balş”, „Victor Babeş” şi la spitalele de boli infecţioase din Iaşi, Cluj şi Timişoara. Toate autorităţile de sănătate publică, inclusiv medicii de familie, vor fi informate privind definiţia de caz. Cu alte cuvinte, medicii sunt instruiți în viteză cum să recunoască semnele unei posibile infecții.
Organizația Mondială a Sănătății ia măsuri radicale de protecție a populației atunci când vorbim de virusuri cu structură genetică necunoscută. Omenirea a cunoscut deja două episoade în istorie cu sute de milioane de morți: ciuma și gripa spaniola. Se crede că „Moartea neagră”, cum i s-a spus ciumei, a fost epidemia cea mai înfricoșătoare din istorie.
Deși avem tehnologie, medicamente de ultimă generație, lumea științifică spune că o explozie virală va fi imposibil de controlat.
Dacă un astfel de scenariu îngrozește Occidentul, care posedă resurse uriașe, mă gândesc că aici, pe Dâmbovița, va veni sfârșitul lumii...