Cât vor mai îndura românii scumpirile. Viceguvernatorul BNR anunță când ar putea începe ieftinirile

„Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la şocurile recente sunt cele exogene, în speţă combustibilii şi alimentele neprocesate. În contextul războiului şi al blocajelor pe rutele de transport şi de aprovizionare, aşteptările inflaţioniste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul ţintei necesită, în continuare, timp şi prudenţă în calibrarea politicilor economice”, a declarat Marinescu.

BNR avertizează: politica monetară trebuie să evite reacțiile exagerate

Viceguvernatorul BNR a atras atenția că procesul de reducere a inflației nu va fi liniar și că deciziile privind dobânzile trebuie luate cu prudență.

„În condiţiile actuale, dezinflaţia nu mai poate fi uşor anticipată sau să intervină ca proces uniform şi liniar. Politica monetară trebuie să reacţioneze la factorii fundamentali ai inflaţiei, nu la fluctuaţii tranzitorii. În prezent, politica monetară se confruntă cu provocarea esenţială de a evita să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă în pofida unor puseuri inflaţioniste, dar şi de a evita să pună gaz pe foc într-un context financiar dominat de riscuri multe”, a afirmat Marinescu.

Cosmin Marinescu a subliniat că este necesară continuarea consolidării bugetare, dar acest proces depinde de stabilitate politică și decizii coerente.

„Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică şi consecvenţă de decizii. Din păcate, însă, chiar şi aceste cerinţe par supuse volatilităţii, dacă ne referim, de exemplu, la atmosfera tensionată care a însoţit aprobarea bugetului în Parlament cu doar câteva zile în urmă. În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm.

În bugetul anului 2025, cheltuielile cu dobânzile cresc îngrijorător, din perspectiva sustenabilităţii, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Deficitul bugetar asumat, de 6,2% din PIB, nu include, atenţie, riscurile în creştere ale tensiunilor globale actuale”, a susţinut viceguvernatorul BNR.

Reducerea costurilor de finanțare depinde de disciplină bugetară

Oficialul BNR a arătat că reducerea costurilor de împrumut ale statului trebuie să fie o prioritate, dar aceasta nu poate fi obținută fără disciplină fiscală pe termen lung.

„Reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate, însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară şi nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, şi necesită, bineînţeles, mai ales în vremuri tensionate, administrarea judicioasă a datoriei prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadenţă. Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinaţie investiţională de 8% din PIB, un nivel-record, aş spune, în ultimii zece ani. Însă, pentru că este aici şi un 'dar', realizarea integrală a acestor investiţii asumate nu se poate face fără creşterea capacităţii administrative de implementare în special pentru proiectele, reţelele de investiţii bazate pe fonduri europene, iar aici nu este vorba doar despre eforturile Guvernului, ci despre eforturile tuturor autorităţilor publice, centrale şi locale. Eu insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Semnale negative la începutul lui 2026: industrie și consum în scădere

Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra unor evoluții negative la începutul anului 2026, în special în industrie și comerț.

„România a continuat să înregistreze, în 2025, creştere economică, deşi într-un ritm ceva mai lent faţă de anii anteriori, însă în pofida ajustării bugetare severe, dar necesare. Începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluţii negative şi menţionez aici industria, aflată în scădere cu 3,9% în luna ianuarie, dar şi cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, în scădere cu 9,1%. Sunt realmente îngrijorătoare semnalele despre restructurări şi disponibilizări la nivelul unor mari jucători din industrie, şi anume companii-etalon, precum Dacia, Azomureş, companii care au înregistrat performanţe de excepţie, în special la export, performanţe înregistrate chiar în vremuri grele şi care nu sunt atât de îndepărtate.

Evoluţiile din 2025 arată, totuşi, şi semne bune: economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Contribuţia investiţiilor la creşterea economică de 0,7% a fost de un punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de doar 0,4 puncte. Este important să consolidăm acest parcurs pentru accelerarea potenţialului productiv al economiei noastre”, a transmis Marinescu.