MENIU

Explozie a importurilor de gaze în România: Creștere de 116% în ianuarie 2026, în timp ce producția internă scade

Foto/Arhivă/Profimedia

Resursele de energie ale României înregistrează un nou declin la începutul anului 2026. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), producția de gaze naturale utilizabile a coborât la 654.400 tone echivalent petrol (tep) în luna ianuarie, marcând o scădere de 1,1% față de perioada similară a anului trecut. Acest deficit de peste 7.300 tep pune o presiune suplimentară pe stocurile energetice naționale într-o perioadă cu consum ridicat.

În timp ce producția internă înregistrează o ușoară scădere, datele oficiale pentru începutul anului 2026 arată o dependență critică de piețele externe. Totuși, estimările autorităților indică o schimbare de direcție majoră până în 2027.

Explozie de 116% a importurilor în ianuarie 2026

Conform celor mai recente cifre, luna ianuarie 2026 a marcat un salt uriaș al achizițiilor de gaze din afara țării:

  • Volum importat: 341.100 tep (tone echivalent petrol).

  • Creștere procentuală: +116,3% față de ianuarie 2025.

  • Plus nominal: O creștere de 183.400 tep într-o singură lună.

Prognoza CNSP: Producția internă va crește cu 1,7% pe an

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o redresare a sectorului extractiv prin darea în exploatare a unor noi capacități.

Iată țintele de producție pentru următorii ani:

  • 2026: Producție estimată la 7,907 milioane tep (o creștere de 1,5%).

  • 2027: Producție estimată la 8,176 milioane tep (un avans semnificativ de 3,4%).

Scăderea dependenței de importuri

Deși prezentul este marcat de creșteri masive ale importurilor, strategia energetică prevede o inversare a trendului pe măsură ce noile perimetre de gaze intră în producție.

AnEstimare Importuri (tep)Evoluție Procentuală
20262,150 milioane-2,7%
20272,022 milioane-6,0%

Concluzia experților: Reducerea importurilor va fi direct legată de succesul noilor proiecte de exploatare (precum cele din Marea Neagră), menținând în același timp rolul României de coridor de tranzit către piețele externe.