MENIU

Dosarul Referendumului. Ponta, audiat la Curtea Supremă: "Cunosc că se transmiteau îndemnuri la vot"

Drgnea si Ponta

Premierul Victor Ponta a fost audiat, miercuri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul fraudării referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu. Audierea lui Ponta a fost cerută de Liviu Dragnea, pus deja sub urmărire, în acelaşi dosar. Premierul a fost audiat în calitate de martor.

"Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat", a declarat Victor Ponta, la intrarea la Curtea Supremă.

Audierea premierului la Curtea Supremă s-a făcut ca urmare a cererii lui Liviu Dragnea. Tot miercuri este audiat şi ministrul Mircea Duşa.

"La data de 29 iulie 2014, eram președinte PSD, copreşedinte al Uniunii Social Liberale și premier. Tocmai pentru că deţineam aceste funcții, am solicitat Parchetului audierea mea ca martor, solicitare care mi-a fost însă respinsă. Încă din 2009, PSD are un sistem de verificare a prezenţei la vot, exact ca celelalte partide. PDL a fost primul partid care a folosit un astfel de sistem. Este un sistem folosit la toate tipurile de alegeri, inclusiv la scrutinul din noiembrie 2014. PSD a folosit sistemul prima oară la alegerile locale din 2012", a declarat premierul Victor Ponta, în faţa judecătorilor Instenţei Supreme, potrivit Realitatea TV.

"Inițial, a avut loc o ședință a USL, unde s-au stabilit cei responsabili cu referendumul, respectiv Dragnea și Hellvig. S-a decis ca sediul comun de campanie să fie la PSD Kiseleff, datorită logisticii. Cunoșteam aplicația și modul de funcționare care consta în transmiterea de SMS-uri către reprezentanții din secțiile de votare. Conducerea USL a știut și a aprobat acest sistemul permite după închiderea urnelor și transmiterea datelor consemnate în procesele-verbale, respectiv acea numărătoare paralelă", a mai spus Ponta.

"E imposibil de cunoscut rezultatul votului, în timpul zilei scrutinului, se știe doar prezenţa. Datele prezentate de BEC au confirmat datele colectate de noi în 2012, 2014. În 2009, au fost colectate de alte partide. Nu au existat diferențe semnificative nici cu prezenta la vot, nici cu compoziția votului. USL a făcut publică strategia sa pentru adunarea cetățenilor la vot.  În mod public, am făcut apel, aşa cum e legal și constituțional, către cetățeni, să vina și să voteze "da" la Referendum. Potrivit sondajelor, majoritatea ar fi votat "da", aşa cum au confirmat și rezultatele scrutinului", a continuat premierul.

"În mod repetat, la toate scrutinurile, liderii politici se abțin sa îndemne cetățenii să voteze într-un sens sau altul deoarece ar exista sancțiuni pentru mass media. Nu-mi amintesc dacă în ziua referendumului am primit SMS de la 1885. Cunosc că se transmiteau îndemnuri la vot. Pentru ca acestea să nu fie impersonale, se folosea numele lui Dragnea, șeful campaniei. Dar nu înseamnă că le trimitea dânsul personal, pentru că fizic ar fi fost imposibil. Cunoșteam sistemul pentru că e folosit de telefonia mobilă pentru tot felul de campanii umanitare, de publicitate. E un soft care generează mesajul", a mai spus Ponta.

"Adresele trimise de structura centrală în teritoriu, în timpul campaniei, nu au caracter juridic. Juridic nu există sancțiune pentru persoana care nu își face campania în sensul celor transmise de la centru. Acestea au caracter general. Unii le respectă, alții își fac propria campanie. Personal, în 2008, când am candidat pentru funcția de deputat, am folosit alt tip de campanie, alte culori. Prin rezultatul referendumului, PSD nu putea obține niciun folos. Dacă ar fi fost validat, PSD nu avea candidat pentru postul de președinte și ar fi susținut candidatul USL, Crin Antonescu", a explicat liderul PSD.

Întrebat de procuror dacă adresele pot fi trimise în teritoriu în numele unui reprezentant de partid, fără ca persoana respectivă să aibă cunoștință, Ponta a replicat: "Se întâmplă acest lucru."

"Am participat la 12 campanii electorale. Nu exista o formula standard pentru componenta staff-ului de campanie. Fiecare partid își organizează în mod propriu. La Referendum, a fost o campanie atipica pentru că mai multe partide, ONG-uri au avut aceeași strategie politică. În ziua referendumului am ajuns la sediul de campanie PSD în jurul orei 21, unde se afla și Liviu Dragnea. Inclusiv în ziua votului, echipa de campanie a îndemnat prezenta la vot prin mijloace neinterzise de legea audiovizualului. Nu-mi amintesc dacă am văzut acele mesaje, dar îmi amintesc că am primit semnale din ţară în sensul că erau cetățeni care voiau sa voteze, dar secțiile se închideau", a mai spus Ponta.

"Cunosc că toate partidele aplică strategia door to door (din uşă în uşă, n.r.). E un mod aplicat și de PSD, care are o structură puternica în teritoriu. Se aplică și în mediul urban și rural. E legal sa îndemni cetățenii să voteze, dar nu cum să voteze", a completat Ponta.

Întrebat de către judecator dacă această campanie putea influenţa rezultatul referendumului, preşedintele PSD a explicat: "În opinia mea, faptul că la Referendum exista condiția validării acestuia prin întrunirea unui anumit număr de votanți, nu schimbă datele problemei. Acelaşi tip de strategie, efectuat în ziua scrutinului, a fost aplicat în toate campaniile electorale. Electoratul PSD USL se mobilizează la vot în prima parte a zilei, motiv pentru care e nevoie de metoda îndemnului la vot."

"Nu cunosc dacă Hellvig a transmis mesaje de îndemn la vot în teritoriu în ziua referendumului. Mesajele trimise în numele domnului Dragnea mi-o explic prin decizia echipei de campanie. Dragnea era singurul care nu deținea nicio funcție administrativă, ci doar politică. Eu și Hellvig aveam astfel de funcții, fiind membri ai Guvernului. Era firesc să nu implicăm membri ai Guvernului în campania electorală. Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic și angajați PSD, PNL. Nu cunosc nume", a mai spus Ponta.

Întrebat cine concepea mesajele din campanie și din ziua votului, acesta a replicat: "Echipa de creație, nu oamenii politici, ci consultanți politici."

"În calitatea de premier, pe care o deţineam atunci, am fost în mod legal informat de procesul electoral. E exclus să fi fost constituite rețele de fraudare a scrutinului fără ca instituțiile să nu fi știut și să nu fi sesizat. Toate deciziile privind suspendarea din funcţie, campania, data referendumului, au fost decizii asumate de toți liderii USL. Dragnea era singurul care nu era membru al Parlamentului", a mai spus Ponta.

Reamintim că avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut la un termen anterior audierea ca martor a premierului Victor Ponta și a 18 coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012, informează Agerpres.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.

Mai multe articole despre:
Victor Ponta dosarul referendumului Ponta audiat