Tranziţia în ritm de melc. România, cel mai haotic capitalism din fostul bloc comunist
Nicio surpriză: România a avut cea mai redusă creştere a PIB-ului dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, între 1989 şi 2016.
România a avut cea mai redusă creştere a PIB-ului exprimat în miliarde de euro dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, între 1989 şi 2016, de patru ori, în condiţiile în care în Bulgaria PIB-ul a crescut de 4,1 ori, iar în Ungaria, Republica Cehă şi Polonia de 5-7 ori, se arată într-un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, dat ieri publicităţii.
„Trebuie să acceptăm că faza de tranziţie s-a terminat, iar ceea ce am obţinut este cea mai polarizată economie şi societate din Europa, cu un grad ridicat de dezagregare. România este complet dezechilibrată, după ce în toată această perioadă s-a dus o politică a veniturilor mici, despre care s-a spus că este necesară. Astăzi, doar 59% dintre români spun că sunt satisfăcuţi de viaţa lor, faţă de 83% din cele 15 ţări cele mai dezvoltate din UE", a spus Cătălin Zamfir, academician, profesor de sociologie.
Astfel, România avea în 1989 un PIB de 42,6 mld. euro, în timp ce PIB-ul Poloniei era doar cu 50% mai mare, în valoare de 64,3 mld. euro. În 2016, PIB-ul României a fost de 169,4 mld. euro, iar cel al Poloniei de 432,4 mld. euro, de 2,5 ori mai mare.
Institutul Aspen, un think-tank american reprezentat în România de fostul ministru de externe Mircea Geoană, a invitat ieri economişti, şefi de instituţii, membri ai Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Parlament, miniştri şi parteneri din sectorul privat pentru a discuta cum se poate măsura dezvoltarea şi bunăstarea unei economii dincolo de parametrul PIB per capita.
România are astăzi un PIB per capita de 8.000 de euro, adică un sfert din PIB per capita în Germania sau Franţa, exprimat în valoare nominală. Măsura bunăstării şi a calităţii vieţii dincolo de dimensiunea PIB per capita a devenit o preocupare şi în sectorul privat, scrie ZF.ro.
Problema principală a României după 27 de ani este că 27% din populaţia ocupată lucrează în agricultură şi produce doar 4% din PIB, a spus Ilie Dumitrescu, şeful de cabinet al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică.
Cu toată creşterea PIB-ului de patru ori în euro între 1989 şi 2016, gradul de urbanizare a populaţiei a rămas la 52%, faţă de 90-95% în Occidentul dezvoltat. Între 1970 şi 1989, gradul de urbanizare a crescut de la 25% la 52%.
Cel mai simplu indicator al gradului de civilizaţie, accesul la apă potabilă şi canalizare, arată că doar 47% din populaţia României putea să deschidă un robinet în 2015 pentru a avea acces la apă. În 2006, procentul era de 42%. În Germania, 99% din populaţie are acces la reţea de apă potabilă şi canalizare.