MENIU

Tradiţii şi obiceiuri în ajun de Sfântul Gheorghe. Ce să faci ca să-ţi meargă bine tot anul!

Sfantul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit an în ziua de 23 aprilie, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.

În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.

Tradiții de bun augur în ajunul praznicului

În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”.  Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.

Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice

Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge  spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteaul, scrie click.ro.

Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte

În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de  Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge  pentru prima data laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc  la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului  se folosește, o cunună din ramuri verzi, care  are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.

În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează

În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.

Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată

De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de  grâu; când acestea se întorc  acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se  păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor.

O datină pentru a avea spor la lucru

În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.

Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat

În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în  această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele  cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.