Templu dacic, descoperit în Covasna. "Legenda spune că aici e ascuns un mare tezaur"
Arheologii continuă săpăturile la una dintre cele mai importante descoperiri dacice din afara Munților Orăștiei: cetatea din Covasna, unde s-ar afla și un templu antic. Legenda spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare.
O echipă coordonată de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua săptămâna aceasta săpăturile arheologice la cetatea dacică din Valea Zânelor-Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumină a unui templu descoperit în urmă cu aproape trei ani.
Potrivit acesteia, templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia și este o raritate pentru cetățile din afara Munților Orăștiei.
Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale și vase, în special cești de opaiț, dar și mărgele și alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar și sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeți, pinteni, etc.
Cetatea a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.
"Sunt patru terase și platoul, deci cinci rânduri de fortificații (...) A existat o gândire destul de unitară a arhitecților și constructorilor daci pentru alegerea locurilor acestor cetăți, au ales munți care din două sau trei părți să fie greu accesibili, au ales zone în care să existe piscuri înalte care să îi apere de intemperii, dar și de vizitatori nedoriți și care să le asigure o vizibilitate foarte bună asupra unei zone vaste. Cetatea de la Covasna îndeplinește toate condițiile, pe o porțiune de două treimi este extrem de abruptă și greu accesibilă, de aici se vede toată depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, cu vizibilitate bună spre celelalte cetăți din zonă, spre Tușnad și spre depresiunea Brașovului", a mai spus Viorica Crișan.
Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară, dar specialiștii nu pot confirma acest lucru.
"Da, se spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare (...) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informațiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaș ca să fie ridicată (...), putem vorbi de un întreg munte tăiat și fortificat. (...) Nu știm dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie așa, dar nu avem nicio dovadă. Știm că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu, și nici numele cetății deocamdată nu îl știm", a mai spus aceasta.
Primele campanii de săpături arheologice la cetatea din Covasna au fost făcute cu ajutorul armatei, până în anul 2003, când echipa a fost formată din tineri din zonă, pasionați de istorie.