MENIU

Reporterii Realităţii: Istorie cu iz de mucegai. Dezastrul de la Arhivele Naţionale

  Kilometri de hârtie. Acte cu semnătura originală a lui Nicolae Ceaușescu. Albume cu fotografii din viața privată a dictatorului. Cu alte cuvinte, peste patru decenii de istorie. O istorie dureroasă, dar, totuși, parte a ceea ce am fost, ca popor. O bucată a trecutului nostru pe care autoritățile nu știu să o îngrijească. Nici măcar ca o lecție a ororilor comunismului. Urmăriţi o anchetă jurnalistică marca Reporterii Realităţii.

Într-unulu dintre depozitele Arhivelor Naţionale, din cartierul bucureștean Militari, acolo unde e ținută bună parte din arhiva PCR, pereții stau să cadă peste documente.Liviu Grigorescu, șef de serviciu, spune fără să ezite că de la Revoluție nu s-a făcut mai nimic, în afară de mici cârpeli. Cu alte cuvinte, statul român își ignoră propria istorie.

Câteva camere sunt încălzite. În ele, cei câțiva angajați au băgat documente pe unde au putut, în condiţiile în care spaţiul nici măcar nu a fost construit sau reconverit pentru a adăposti o arhivă. Aşa se face că iarna temperaturile pot fi cu multe grade sub zero, iar vara peste 40 de grade. Normele spun că documentele ar trebui ținute la 15-20 de grade Celsius.

În cartierul Berceni există un sediu în construcţie al Arhivelor Naţionale .Trebuia să fie gata demult, dar lucrările au fost sistate și reluate în 2015. Arhiva comunistă își face loc printre lucrări. Uneori, chiar pe podea.

Nici la sediul central al arhivelor, aflat în inima Capitalei, lucrurile nu stau cu mult mai bine, Atenţie, vorbim de locul unde se află câteva dintre cele mai importante documente din istoria ţării, de la primele opere ale cărturarilor până la corespondenţa Familiei Regale a României. În anul în care România împlineste un secol, documentele legate de evenimentele istorie din 1918 sunt ținute și ele la grămadă. În lipsa unor dotări moderne care să protejeze actele, angajații le păstrează cum pot mai bine, practic le îngrijesc ca pe copiii lor.

Explicaţia este una halucinantă, dar tipic româneascp: niciodată nu sau găsit fonduri suficiente, Aşa se face că cele mai „noi” şi „moderne”dotări sunt cele din 1976-1978.

Un raport al Curții de Conturi arată că sediile din Brașov, Cluj-Napoca, Huneodara și Vaslui se află în zone inundabile sau cu nivelul pânzei freatice foarte ridicat. În paralel, clădirile din Buzău, Iași și Mureș sunt degradate de terenurile care se tasează. (IESE GRAFICĂ)
Din același raport aflăm că NICIUN depozit nu e dotat cu sistem de stingere automată a incendiilor.

Întrebaţi de Realitatea TV oficialii ministerului de interne susţin că arhivele naţionale reprezintă o prioritate pentru pentru ei, prevăzută chiar în programul de guvernare. Din cele 278 de pagini, una singură e destinată Arhivelor Naționale. În cuvinte care sună frumos, mai-marii țării descriu cât de importantă e această instituție. Spun că va fi adoptată o nouă lege a arhivelor, care potrivit MAI, va în curând pe ordinea de zi a executivului.

După câteva ore printre documentele care au creionat România actuală, concluzia este clară. Indiferența și neputința mutilează istoria, iar cei care ne conduc ar trebui să se gândească, măcar acum, în anul Centenarului Marii Uniri, că e important să nu ne uităm trecutul pentru a avea un viitor.

 

 
Mai multe articole despre:
regele Mihai arhivele naţionale