Prețul populismului. Guvernarea PSD s-a împrumutat de două ori mai mult decât tehnocraţii
Creditul guvernamental, care include toate împrumuturile luate de administraţiile publice centrale și locale, a crescut cu 6,7 procente în ultimul an, mult peste ritmul cu care s-au împrumutat instituțiile statului în 2016, pe timpul Guvernului tehnocrat.
Guvernarea PSD a dat undă verde la împrumuturile contractate de administrațiile centrale și locale, făcând derogări de la legea responsabilității fiscale, prin celebrele Ordonanțe 5 și 9 de la începutul anului. În plus, colectarea dezamăgitoare de la ANAF, cumulat cu creșterile de cheltuieli cu personalul și salariile, au creat o nevoie de bani mult mai mare decât anul trecut.
În aceste condiții, creditul guvernamental a crescut cu 6,7 la sută (5,8 la sută în termeni reali) în intervalul 30 iunie 2016 - 30 iunie 2017.
Potrivit precizărilor BNR, creditul guvernamentale include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 9887,2 milioane lei (soldul la 30 iunie 2017), precum şi titlurile de natura datoriei emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 87235,2 milioane lei (soldul la 30 iunie 2017)
Potrivit datelor similare din 2016, creditul guvernamental se majorase cu doar 3,7 la sută faţă de 30 iunie 2015. Cu un an mai devreme, în plină guvernare Ponta, creditul guvernamental înregistrase o creştere de 9,1 la sută de la an la an.
Singura diminuare a creditului guvernamental din ultimii ani s-a făcut în intervalul iunie 2012-iunie 2013, cu 7,4 la sută (-12,1 la sută în termeni reali).
"Moştenire grea" pentru Tudose de la Guvernul Grindeanu
Bugetul general consolidat a intrat pe deficit după primele cinci luni - respectiv 2,2 miliarde lei, 0,27% din PIB, în condiţiile în care după patru luni exista un excedent de 1,35 miliarde lei.
Anul trecut în aceeaşi perioadă, Guvernul Cioloş a înregistrat un deficit de 0,8 miliarde lei, respectiv 0,1% din PIB, iar predecesorul său, Victor Ponta, se lăuda chiar cu un excedent semnificativ (6,32 miliarde de lei, respectiv 0,89% din PIB) în intervalul ianuarie-mai 2015.
O altă moştenire grea lăsată de Grindeanu pentru înlocuitorul său o reprezintă cheltuielile de personal care au crescut cu 19,1% comparativ cu perioada ianuarie-mai 2016, fiind determinate de majorările salariale acordate în ultimul an.
Adevărata problemă pentru viitorul economiei o reprezintă prăbuşirea investiţiilor publice: cheltuielile pentru investiţii sunt la jumătatea celor de anul trecut.