Peru a declarat stare de urgență după protestele violente care au zguduit capitala
Începând cu 22 octombrie 2025, Peru a decretat stare de urgență în capitala Lima și în provincia Callao, ca răspuns la valul de violență și instabilitate politică care a cuprins țara.
Această măsură a fost adoptată de președintele interimar José Jerí, care a preluat conducerea țării după demiterea fostei președinte Dina Boluarte pe 10 octombrie 2025. Starea de urgență va dura 30 de zile și permite desfășurarea armatei alături de forțele de poliție pentru a restabili ordinea publică.
Contextul protestelor și al crizei de securitate
Protestele au început în urmă cu aproximativ o lună, fiind inițiate de activiști din Generația Z, care au cerut transparență guvernamentală și au respins reformele pensiilor sub sloganul „Generația Z împotriva președintei Dina Boluarte”. Aceste manifestări au escaladat rapid, ducând la violențe și conflicte cu forțele de ordine. În urma unei crize de securitate, Congresul a demis-o pe Boluarte, iar pe 10 octombrie 2025, José Jerí, în vârstă de 38 de ani, a devenit președinte, punând accent pe reducerea criminalității.
Reacția guvernului și măsurile adoptate
Într-un discurs televizat, președintele Jerí a declarat că măsurile de urgență includ posibilitatea desfășurării armatei pentru a sprijini poliția și impunerea unor restricții asupra libertății de mișcare și adunare. El a subliniat necesitatea unei abordări mai ferme în combaterea criminalității, afirmând că „războaiele se câștigă prin acțiuni, nu prin vorbe”. Această decizie vine după ce protestele recente au dus la moartea unui civil și la rănirea a aproximativ 100 de persoane, inclusiv polițiști și jurnaliști.
Creșterea ratei criminalității și provocările guvernamentale
Peru se confruntă cu o creștere alarmantă a criminalității. Între ianuarie și septembrie 2025, au fost înregistrate 1.690 de omoruri, comparativ cu 1.502 în aceeași perioadă a anului 2024. Această situație a fost un factor determinant în decizia Congresului de a o demite pe președinta Boluarte, care a fost considerată incapabilă să facă față crizei de securitate. În ciuda măsurilor adoptate de guvernul anterior, inclusiv declararea stării de urgență în martie 2025, criminalitatea a continuat să crească, ceea ce a dus la nemulțumirea populației și la intensificarea protestelor.
Provocările politice și sociale în contextul actual
Peru se află într-o perioadă de instabilitate politică cronică, cu șapte președinți în ultimii zece ani, mulți dintre aceștia fiind destituiți din cauza corupției sau a eșecurilor în guvernare. Această instabilitate a erodat încrederea cetățenilor în instituțiile statului și a alimentat nemulțumirile sociale. În prezent, protestele continuă, iar cererile de reformă politică și de combatere a corupției rămân priorități pentru mulți dintre cetățenii peruvieni.
Implicarea tinerelor generații în mișcările de protest
Generația Z joacă un rol central în mișcările de protest din Peru, fiind nemulțumită de corupția guvernamentală și de lipsa de acțiune în fața crizei de securitate. Acești tineri activiști au organizat manifestații masive, cerând schimbări fundamentale în conducerea țării și în politicile guvernamentale. De asemenea, au fost raportate cazuri de violență în timpul protestelor, inclusiv atacuri asupra jurnaliștilor și polițiștilor, ceea ce a dus la creșterea tensiunilor între autorități și manifestanți.
Perspectivele viitoare și reacțiile internaționale
Situația din Peru rămâne tensionată, iar viitorul politic al țării depinde de capacitatea guvernului de a răspunde eficient la criza de securitate și de a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din Peru, iar reacțiile internaționale vor influența în mod semnificativ cursul evenimentelor.
Momentul în care o dronă rusească atacă o grădiniță din Harkov. Atacul a zguduit tot orașul