Organizațiile persoanelor cu dizabilități contestă modificările fiscale: „Drepturile noastre au devenit opțiuni administrative”
Reprezentanții persoanelor cu dizabilități din România lansează un apel ferm către Guvern, cerând revizuirea legislației care a eliminat scutirile de la plata anumitor taxe și impozite. Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Ilie Bolojan, sute de organizații avertizează că noile măsuri legislative accentuează inegalitățile și împing această categorie vulnerabilă spre sărăcie și excluziune socială.
Semnal de alarmă de la reprezentanţii persoanelor cu handicap
Semnatarii solicită reintroducerea scutirilor fiscale pentru locuință, teren și un mijloc de transport, facilități de care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau automat până la finalul anului trecut. De asemenea, aceștia cer majorarea indemnizațiilor de handicap, pe care le consideră insuficiente în contextul actual economic.
Potrivit documentului, modificările aduse legislației privind taxele și impozitele locale au transferat decizia acordării scutirilor de la nivel național la nivelul administrațiilor locale. Această schimbare a creat situații în care persoane cu același grad de dizabilitate sunt tratate diferit, exclusiv în funcție de localitatea de domiciliu. Astfel, o persoană poate fi scutită integral de impozite într-un oraș, în timp ce alta, aflată într-o comună vecină, este obligată să plătească integral aceleași taxe, arată news.ro.
Reprezentanții organizațiilor afirmă că această abordare transformă măsurile de protecție socială din drepturi garantate prin lege în beneficii acordate discreționar, în funcție de bugetele locale. În opinia lor, acest mecanism încalcă principiul egalității în drepturi și ridică serioase semne de întrebare privind constituționalitatea și compatibilitatea cu standardele internaționale asumate de România.
Scrisoarea amintește că statul român a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități încă din 2010, document care consacră dreptul acestei categorii la protecție socială și la politici adaptate nevoilor specifice. Cu toate acestea, semnatarii susțin că, în ultimii ani, politicile publice au evoluat în sens contrar, iar măsurile de austeritate au afectat în mod disproporționat persoanele cu dizabilități.
Un alt punct central al solicitărilor îl reprezintă indemnizațiile de handicap, despre care organizațiile spun că și-au pierdut semnificativ valoarea reală din cauza inflației. Aceștia cer actualizarea automată a indemnizațiilor în funcție de rata inflației, conform prevederilor legale, precum și majorarea lor prin creșterea ponderii alocate din Indicatorul Social de Referință (ISR).
Reprezentanții subliniază că aceste indemnizații nu sunt un venit propriu-zis, ci un instrument de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate, precum cheltuielile medicale recurente, dispozitivele asistive, transportul adaptat, asistența personală sau consumul energetic crescut. Din perspectivă economică, susțin aceștia, indexarea și majorarea indemnizațiilor nu ar reprezenta o povară bugetară excesivă, ci o măsură de prevenție socială.
Totodată, organizațiile arată că fondurile necesare pentru aceste majorări pot fi acoperite din sumele colectate de la instituțiile publice și persoanele juridice care nu respectă obligația legală de a angaja persoane cu dizabilități, conform Legii nr. 448/2006. Aceste sume sunt, prin lege, destinate finanțării măsurilor de protecție și incluziune socială.
În final, semnatarii cer premierului acordarea unei audiențe în cel mai scurt timp, pentru a putea prezenta direct gravitatea situației și soluțiile propuse. Aceștia subliniază că dialogul cu organizațiile reprezentative nu mai este opțional, ci esențial, întrucât politicile care vizează persoanele cu dizabilități trebuie construite împreună cu acestea.
Scrisoarea deschisă este susținută de cinci federații naționale și de peste 200 de organizații ale persoanelor cu dizabilități, alături de sute de semnatari individuali, care cer statului român politici coerente, echitabile și respect pentru demnitatea umană.