Nicolae Ceaușescu, mediatorul cheie din Orientul Mijlociu. Întâlnirile esențiale dintre dictator și liderii lumii
Acum 50 de ani, când Israelul se afla într-un alt război cu 3 state arabe, Ceaușescu a jucat un rol foarte important de mediator. Dictatorul român a recunoscut cele două state și vorbea despre pacea și independența celor două țări exact cum vorbește și Joe Biden în aceste zile.
Cum a reușit Ceaușescu să țină parte Israelului și Palestinei?
Încă de la începutul anilor 70, România a devenit un actor important în relațiile comerciale, atât cu lumea arabă, cât și cu statul Israel, iar liderii occidentali erau surprinși de discursul lui Ceaușescu.
„Considerăm că trebuie desfășurată cu mai multă energie. Eforturi pentru soluționarea tratativă a conflictului din Orientul Mijlociu pentru realizarea unei păci globale juste și durabile pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967. Soluționării problemei poporului palestinian, inclusiv, prin constituirea unui stat propriu independent.”, spunea Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România.
Acesta este discursul cu care Nicolae Ceaușescu reușește să atragă de partea lui nu doar lumea arabă, dar și Occidentul. Este primul lider comunist care vorbește despre pace și recunoaște atât Statul Israel, cât și statutul palestinienilor. România este una dintre cele 96 de țări din cadrul Națiunilor Unite care recunosc Palestina ca țară.
În 1967, Nicolae Ceaușescu a sărit în apărarea Israelului, în războiul de 6 zile. Încă de atunci, Republica Socialistă România a început să își îmbunătățească relațiile cu Occidentul
Dictatorul român și premierul de atunci, Gheorghe Maurer au refuzat să recunoască Israelul drept agresor în războiul cu Siria, Egipt și Iordania. Dar pentru că din această poziție relațiile cu lumea arabă erau sensibile, Ceaușescu a vrut să își asume un rol de mediator în Orientul Mijlociu și a început să condamne atacurile Israelului și să adopte un rol de mediator.
În 1969, Bucureștiul a ajutat partea palestiniană cu medicamente și ajutoare materiale în valoare de 280 de mii de lei.
La începutul anilor 70, cei mai mulți palestinieni erau răspândiți în Israel, Iordania, Siria, Liban și Egipt. Ceaușescu știa că aceștia sunt pregătiți să pună mâna pe arme pentru a-și redobândi libertatea. În 1971 Securitatea l-a înștiințat că tocmai dejucase planul unor palestinieni de a arunca în aer ambasada Israelului de la București.
În 1972, cu ocazia vizitei în Egipt, Nicolae Ceaușescu a fost printre primii lideri care s-a întâlnit cu Yasser Arafat, liderul palestinian. La Cairo, dictatorul român l-a sfătuit pe Yasser Arafat să negocieze direct cu omologul său israelian și să nu se bazeze pe intermediari.
În 1973, Israelul a intrat din nou în război cu Egipt, Siria și Irak.
Din stenogramele celor doi dictatori reiese că aceștia se adresau unul altuia cu cuvântul „frate”. Se vehicula chiar că Ceaușescu ar urma să fie recompensat cu premiul Nobel pentru Pace. Arafat i-a promis că îl va ajuta după ce i-a mărturisit că este și în interesul lui ca „fratele Ceaușescu” să fie premiat pentru rolul său de mediator.
De atunci, Ceaușescu a început să viziteze tot mai multe țări din Orientul Mijlociu și Africa - și miza pe relațiile comerciale cu lumea arabă.
În 1988, România lui Ceaușescu recunoaște Statul Palestina, iar în ianuarie 1989 se stabilește și o ambasadă la București.
Peste 2.000 de români se află pe teritoriul palestinian. Încă din 1970, numeroși tineri palestinieni au venit la studii în România, mai ales la Medicină și Politehnica.