Fostul șef SPP face dezvăluiri explozive: Dosarul judecătorului Greblă a fost făcut de SRI
Fostul şef SPP, generalul Dumitru Iliescu, face dezvăluiri incredibile despre modul în care mai mulți judecători de la Curtea Constituțională au fost monitorizați de SRI și li s-au făcut dosare predate la DNA.
Generalul Dumitru Iliescu scrie pe pagina sa de Facebook că dosarul judecătorului Toni Greblă a fost construit de ofițeri ai SRI. Ordinul ar fi fost dat de George Maior, iar Florian Coldea s-a ocupat de "execuția judecătorului".
"Desi Coldea s-a ocupat de executia dl. Grebla, ordinul a fost dat de George Maior. Tot dosarul a fost construit de ofiteri ai SRI si dat apoi procurorului DNA. Tinte au fost mai multi judecatori de la CCR, care au fost monitarizati de serviciul de informatii. Maior a decis sa-l ridice DNA mai intai pe Dl. Grebla si in functie de efectele obtinute inca doi judecatori. Actiunea a avut ca scop "punera la punct" a judecatorilor CCR si "convingerea" acestora sa fie mai "maleabili" cand trebuie sa hotarasca asupra unor prevederi legale in legatura cu care SRI are un interes major", a scris Dumitru Iliescu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit fostului general SPP, monitorizarea sistematică a judecătorilor CCR a început din 2009, scopul fiind acela de a aduna cat mai multe informatii compromițătoare despre ei. Dar nu au fost singurii monitorizati: pe langa politicienii incomozi, oamenii de afaceri români, jurnalistii "emancipati", au fost si judecatorii ICCJ, precum si membrii CSM.
"Nu au scapat atentiei lor procurorii si judecatorii mai putin cooperanti. Marea majoritate a mandatelor au fost date pe siguranta nationala. Dar multe monitorizari s-au facut si fara mandat. Toate insa s-au facut cu acceptul lui Maior. Nu i se prezenta fiecare caz in parte, doar cele mai importante. Periodic insa era informat de dl. Coldea despre rezultatele acestor monitorizari. Spre exemplu, daca un dosar in care SRI avea un interes ajungea la un complet de judecata pe care acesta nu il controla, sau il controla partial, se dadeau imediat dispozitii de monitorizare a judecatorilor respectivi si de cautare a informatiilor compromitatoare despre acestia, printr-o documentare minutioasa.Intrau in vizor si rudele foarte apropiate. Apoi urma santajul, sau, pe baza informatiilor furnizate, inlocuirea lor in diverse moduri din completul de judecata", a mai scris Iliescu.
Ex-generalul SPP spune că informatiile i-au parvenit de-a lungul anilor din interiorul SRI, "care ulterior s-au confirmat in cea mare masura, asa cum mi-au fost trimise si biletelele lui Coldea despre judecatorii CCR, pe care eu le-am predat Comisiei parlamentare de control al activitatii institutiei".
De ce este acuzat judecătorul Toni Greblă
La începutul anului a început procesul lui Toni Greblă, fost senator şi fost judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR), acuzat de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), printre altele, de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracțional organizat şi fals în declarații în formă continuată.
Toni Greblă este acuzat că ar fi luat mită struți și capre pentru a interveni în favoarea unor oameni de afaceri. Pe lângă Toni Greblă mai sunt acuzate de mai multe infracțiuni de corupție mai multe persoane, printre care și afaceristul Ion Bârcină, zis Dan Goeru, finul fostului parlamentar de Gorj.
În același dosar, până acum judecătorii au constatat că transcrierea interceptărilor s-a făcut cu omisiuni sau greșeli. În urma acestor sesizări, instanțele au decis ca multe dintre dosare să fie retrimise la DNA pentru completare.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională (2013 – 2015), a pretins și primit de la omul de afaceri, inculpatul Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, service-ul și asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro, un post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei, suma de 1.200 lei şi materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.
În schimbul acestor foloase necuvenite, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de omul de afaceri să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.
În acelaşi timp, în perioada 2008 – 2012, Greblă a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influență, inculpatul Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.)
În perioada 2009 – 2015, în calitate de senator (2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (decembrie 2013 – 2015), inculpatul Greblă Toni a pretins și primit, direct și indirect, de la cumpărătorul de influență Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276,42 lei.
În schimb, Greblă Toni a promis că va interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influență Prundianu Mihai, cu interese în domeniul energiei.
În perioada 2010 – 2015, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României și ulterior judecător la Curtea Constituțională, Greblă Toni a efectuat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (operațiuni financiare ca acte de comerț), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, prin interpuși, încălcând dispozițiile legale privind incompatibilitățile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituțională și senatorilor.
Începând cu luna august 2014, Toni Greblă a constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații Bîrcină Ion și Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligațiilor față de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federația Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancțiuni economice de export, așa cum avea Uniunea Europeană din partea Federației Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport și comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienței reale a bunurilor – țară din Uniunea Europeană).
În perioada 2008-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator și respectiv judecător la Curtea Constituțională, în 13 declaraţii de avere a omis să precizeze faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donație, un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în extravilanul com. Telești, jud. Gorj.
În perioada 2010 – 2015, inculpatul Grecu Gheorghe a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă în săvârșirea faptei de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția (de senator și judecător de Curte Constituțională). Concret, acesta a acceptat să acționeze în mod ocultat și disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al fermei, efectuând pentru Greblă Toni diferite acte de gestionare și administrare a fermei, inclusiv operațiuni financiare ca acte de comerț (negocieri, contracte ș.a.). Aceasta, în condițiile în care Grecu Gheorghe cunoștea care erau sursele de finanțare și cine era proprietarul fermei situate în extravilanul comunei Telești, jud. Gorj, respectiv Greblă Toni.
În perioada respectivă, Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de inculpatul Prundianu Mihai prin Asociația Camera de Comerț și Industrie România – Japonia . Aceste acțiuni ale inculpatului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective.